Președintele Iranului, Massoud Pezeshkian, a criticat sâmbătă cererile 'nerezonabile' ale Washingtonului, care a cerut Teheranului să-i predea tot stocul de uraniu îmbogățit în schimbul suspendării sancțiunilor pentru numai trei luni, președintele iranian afirmând că țara sa preferă mai degrabă sancțiunile decât să accepte astfel de 'solicitări iraționale', pe care chiar dacă le-ar accepta ar fi urmate apoi de alte cereri și condiționări, consemnează agențiile AFP și EFE.

'Cu omologii noștri europeni am ajuns la concluzii, dar viziunea SUA este diferită, și este firesc să nu fi ajuns la o înțelegere', întrucât 'ei vor să le cedăm tot uraniul nostru îmbogățit', a declarat Pezeshkian la televiziunea de stat iraniană, vorbind de la New York, înainte de a se întoarce la Teheran după participarea la Adunarea Generală a ONU.

El a precizat că Statele Unite au cerut Iranului să le predea peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% - foarte aproape de nivelul de 90% necesar pentru uz militar - în schimbul unei amânări cu numai trei luni a restabilirii sancțiunilor internaționale care au fost aplicate Teheranului înainte de acordul nuclear din 2015, acord din care Statele Unite s-au retras în primul mandat al președintelui Donald Trump.

Președintele iranian a subliniat că această cerere este 'inacceptabilă' și că 'dacă ar trebui să alegem între cererile lor nerezonabile și o restabilire rapidă (a sancțiunilor), am alege o restabilire rapidă' a sancțiunilor.

Președintele Pezeshkian a estimat că inclusiv în eventualitatea în care Iranul ar accepta o asemenea solicitare, americanii ar veni în câteva luni cu o altă cerere însoțită de amenințarea restabilirii sancțiunilor.

Aceste declarații survin după ce Consiliul de Securitate al ONU a respins vineri un proiect de rezoluție înaintat de Rusia și China, care solicita o prelungire cu șase luni a restabilirii sancțiunilor internaționale împotriva Teheranului.

Franța, Germania și Regatul Unit au activat mecanismul de restabilire automată a sancțiunilor internaționale împotriva Iranului pe 28 august, mecanism care va intra în vigoare la miezul nopții în această seară.

Respectivele trei state europene consideră că Teheranul nu și-a îndeplinit angajamentele de a-și limita programul nuclear în baza acordului din 2015, care a restricționat activitățile nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale.

De partea sa, Iranul acuză Statele Unite pentru retragerea din acordul nuclear în 2018 și le reproșează de asemenea europenilor că nu și-au îndeplinit partea din înțelegere.

Statele europene care sunt parte a acordului din 2015 au pus Iranului mai multe condiții pentru amânarea activării mecanismului de sancțiuni, respectiv să reia cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cooperare suspendată de Teheran după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie și după bombardamentele americane asupra principalelor sale instalații nucleare, să reia negocierile cu Washingtonul și să dezvăluie locul unde a ascuns 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, uraniu pe care bombardamentele israeliene și americane nu au reușit să-l distrugă.

Iranul le-a permis săptămâna aceasta inspectorilor AIEA să reia limitat inspecțiile la instalațiile sale nucleare, fără a le oferi însă accesul prevăzut în procesul cuprinzător de monitorizare cerut de statele occidentale pentru a împiedica Teheranul să producă o armă nucleară.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)