Președinția rusă a catalogat vineri drept iresponsabile atât amenințarea formulată public într-un interviu de președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar putea ataca Kremlinul, cât și cea care ar fi fost transmisă în privat Moscovei de ambasadori occidentali care au atenționat că alianța NATO ar fi pregătită să doboare avioanele rusești ce pătrund în spațiul aerian al țărilor membre, relatează agențiile Reuters, AFP și EFE.

Potrivit Bloomberg, acest avertisment privind doborârea avioanelor rusești a fost transmis de ambasadorii britanic, francez și german în timpul unei întâlniri la Moscova.

Întrebat cum ar răspunde Rusia dacă NATO i-ar doborî un avion, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: 'Știți, nici măcar nu vreau să vorbesc despre asta. Este o declarație foarte iresponsabilă'.

'Este foarte iresponsabilă întrucât acuzațiile împotriva Rusiei că avioanele sale militare ar fi încălcat spațiul aerian al cuiva sunt lipsite de temei. Nicio o dovadă convingătoare nu a fost prezentată', a completat el. 'Toate zborurile avioanelor noastre militare sunt efectuate cu respectarea strictă a normelor internaționale', a insistat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin.

Rusia a denunțat anterior 'isteria exaltată' a europenilor care o acuză tot mai des de încălcarea spațiului lor aerian de avioane sau drone rusești.

În urmă cu două săptămâni, circa 20 de drone au pătruns în spațiul aerian polonez. Polonia și aliați din NATO care au avioane de luptă desfășurate în această țară au doborât mai multe dintre aceste drone cu rachete lansate de avioane F-16 și F-35.

În timp ce responsabili polonezi, ucraineni și occidentali au acuzat o provocare deliberată din partea Rusiei, aceasta a negat orice intenție de a-și trimite dronele dincolo de granițele Ucrainei în timpul atacului efectuat în noaptea de 9 spre 10 septembrie asupra unor ținte în această țară, menționând că dronele pătrunse în Polonia aveau o rază de acțiune de numai aproximativ 700 de kilometri.

Ulterior, vinerea trecută, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, potrivit NATO și guvernului acestei țări, care au acuzat Rusia de o 'provocare fără precedent'. Rusia neagă intrarea acelor avioane în spațiul aerian al Estoniei, afirmând că ele se îndreptau către exclava rusă Kaliningrad urmând culoarul de zbor stabilit în spațiul aerian internațional și fără a fi pătruns în spațiul aerian eston.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat miercuri în fața Bundestagului (camera inferioară a parlamentului german), că un avion de vânătoare rusesc a survolat recent o fregată germană în Marea Baltică, în ceea ce el a descris drept o nouă încercare de provocare din partea Moscovei.

Într-un alt incident, Danemarca a închis luni aeroportul din Copenhaga în urma apariției unor drone de origine necunoscută, incident care s-a repetat în noaptea de miercuri spre joi în zona a patru aeroporturi daneze. Guvernul de la Copenhaga vorbește despre un 'atac hibrid' efectuat de un 'actor profesionist', în timp ce ambasada rusă în capitala daneză a respins 'speculațiile absurde' despre implicarea Rusiei și vede în acestea o 'provocare orchestrată'. La Copenhaga va avea loc săptămâna viitoare un summit al liderilor europeni.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a catalogat de asemenea vineri ca iresponsabile amenințările formulate joi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care într-un interviu acordat în SUA a spus că armata sa poate lovi Kremlinul dacă Rusia continuă războiul împotriva țării sale.

Președintele ucrainean 'vântură amenințări peste tot, ceea ce pare destul de iresponsabil', a răspuns Peskov, întrebat despre acest subiect la conferința sa de presă zilnică.

Într-un interviu dat la New York pentru Axios, Zelenski le-a transmis președintelui Putin și colaboratorilor acestuia că 'trebuie mai întâi să știe unde le sunt adăposturile antiaeriene', pentru că 'dacă nu opresc războiul, vor avea nevoie de ele'. De asemenea, președintele ucrainean și-a manifestat speranța că va primi din partea SUA arme cu rază lungă de acțiune, despre care nu a dat detalii, dar a precizat că armata ucraineană dispune deja de drone cu o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a replicat lui Zelenski de asemenea cu o amenințare cu un atac asupra sediului președinției de la Kiev și a ținut în plus să transmită un avertisment Washingtonului.

'Dependentul de droguri de la Kiev spune că Kremlinul trebuie să știe unde are un adăpost antiaerian pentru ca ocupanții săi să se poată ascunde când el va folosi arme americane cu rază lungă de acțiune. Ceea ce ciudatul ar trebui să știe este că Rusia poate folosi arme în fața cărora un adăpost antiaerian nu-l va proteja', a scris Medvedev pe rețeaua socială X.

'Americanii ar trebui la rândul lor să țină cont de acest lucru', a completat fostul președinte rus, făcând referire la cererile lui Zelenski de a primi arme americane cu rază lungă de acțiune.

Venit la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Zelenski a avut acolo marți o întâlnire cu președintele american Donald Trump, după care acesta din urmă a transmis un mesaj prin care și-a contrazis pozițiile exprimate anterior cu privire la războiul din Ucraina și s-a poziționat clar de partea acesteia.

După ce până de curând afirma că Ucraina trebuie să facă pace cu Rusia întrucât nu are capacitatea militară de a recupera teritoriile pierdute, într-un mesaj pe care l-a scris pe Truth Social după întâlnirea cu Zelenski președintele SUA a estimat că, dimpotrivă, Ucraina poate recuceri toate teritoriile sale ocupate de Rusia, și chiar să meargă dincolo de acestea.

Mai mult, Trump a îndemnat Ucraina să acționeze în acest sens acum, pentru a profita de dificultățile economice ale Rusiei, pe care a descris-o drept un 'tigru de hârtie', dar să facă acest lucru 'cu sprijinul Uniunii Europene', dând de înțeles din nou că Washingtonul nu mai dorește să contribuie financiar la ajutorul pentru Ucraina și că susținătorii europeni ai Kievului trebuie să plătească mai mult pentru acest ajutor financiar și militar, inclusiv cumpărând arme americane.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)