Zeci de lideri de pe plan mondial s-au reunit luni la Națiunile Unite pentru a susține un stat palestinian, un pas important în plan diplomatic, la aproape doi ani de la începutul războiului din Gaza, dar care se confruntă cu o rezistență acerbă din partea Israelului și a aliatului său apropiat, Statele Unite ale Americii, relatează marți agenția Reuters.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va recunoaște statul Palestina la reuniunea pe care a convocat-o împreună cu Arabia Saudită - o piatră de hotar care ar putea stimula moralul palestinienilor, dar care pare puțin probabil să schimbe prea multe pe teren.

Guvernul cel mai de extremă dreapta din istoria Israelului a declarat că nu va exista un stat palestinian, în timp ce continuă lupta împotriva grupării militante Hamas din Gaza, în urma atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, soldat cu moartea a circa 1.200 de oameni. Israelul a atras condamnări pe plan global pentru conduita sa militară în Gaza, unde peste 65.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit autorităților sanitare locale, iar în ultimele săptămâni a lansat un atac terestru cu care amenința de mult timp orașul Gaza, perspectivele de încetare a focului fiind limitate.

'Trebuie să pavăm calea către pace', a spus Macron la începutul sesiunii de la sediul ONU din New York. 'Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a menține însăși posibilitatea unei soluții cu două state, Israel și Palestina, trăind unul lângă altul în pace și securitate', a adăugat el înainte de a anunța mutarea diplomatică, stârnind aplauze îndelungate din partea publicului.

Israelul a declarat că astfel de decizii vor submina perspectivele unei încheieri pașnice a conflictului.

Președintele turc Tayyip Erdogan, prim-ministrul canadian Mark Carney și secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, s-au numărat printre cei care au mai luat cuvântul în timpul evenimentului.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, al cărui guvern de stânga a recunoscut statul Palestina în 2024, a declarat pentru Reuters într-un interviu acordat luni că recentele anunțuri de recunoaștere au fost foarte importante.

'Avem două țări din Consiliul de Securitate, Regatul Unit și Franța, care recunosc statul Palestina, iar în al doilea rând, în cadrul societății occidentale (...) este în aceste zile o mare majoritate de țări care recunosc deja statul Palestina', a notat Sanchez.

Macron a evocat un cadru pentru o Autoritate Palestiniană reînnoită, în cadrul căreia Franța ar deschide o ambasadă, sub rezerva unor factori precum reforme, un armistițiu și eliberarea tuturor ostaticilor rămași luați din Israel și deținuți de Hamas în Gaza.

Înaintea Adunării Generale a ONU din această săptămână, Luxemburg, Malta, Belgia și Monaco s-au alăturat de asemenea, luni, celor peste trei sferturi dintre cele 193 de membre ale ONU care recunosc deja un stat palestinian. Promisiunea lui Macron din iulie privind recunoașterea statului palestinian a imprimat un nou impuls în acest sens, Marea Britanie, Canada și Australia declarând ulterior că îi vor urma exemplul și chiar făcând acest lucru duminică.

'Îi îndemnăm pe cei care nu au făcut-o încă să urmeze exemplul', a declarat președintele palestinian Mahmoud Abbas prin legătură video, neputând participa la eveniment după ce i s-a refuzat viza pentru SUA.

'Vă rugăm să ne susțineți pentru ca Palestina să devină membru cu drepturi depline al Națiunilor Unite', a adăugat el, promițând reforme și alegeri în decurs de un an de la un armistițiu.
O delegație care reprezintă statul Palestina are statut de observator la Națiunile Unite, dar nu are drept de vot. Indiferent câte țări recunosc independența palestiniană, aderarea deplină la ONU ar necesita aprobarea Consiliului de Securitate, unde SUA au drept de veto, notează Reuters.

Soluția cu două state a fost piatra de temelie a procesului de pace susținut de SUA, inițiat de Acordurile de la Oslo din 1993. Procesul a suferit o rezistență puternică din partea ambelor părți și aproape că a eșuat. Nu au mai avut loc astfel de negocieri privind o soluție cu două state din 2014.

Statele Unite și Israelul au boicotat reuniunea de luni. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a afirmat că Israelul va discuta despre răspunsul la anunțurile de recunoaștere după ce prim-ministrul Benjamin Netanyahu se va întoarce în Israel săptămâna viitoare.

'Aceste probleme urmau să fie negociate între Israel și palestinieni în viitor', a declarat Danon presei înainte de reuniune. Premierul israelian are prevăzută o întâlnire cu președintele american Donald Trump pe 29 septembrie la Washington, înainte de a se întoarce în Israel. Netanyahu a respins numeroase apeluri de a pune capăt campaniei până când Hamas va fi distrusă și a subliniat că nu va recunoaște un stat palestinian.

Statele Unite au transmis altor țări că recunoașterea unui stat palestinian va crea mai multe probleme.

Dar, pe fondul intensificării ofensivei Israelului în Gaza și al escaladării violenței din partea coloniștilor israelieni din Cisiordania, există un sentiment tot mai mare de urgență în rândul unor țări de a acționa acum, înainte ca ideea unei soluții cu două state să dispară pentru totdeauna.

În timp ce majoritatea țărilor europene recunosc acum un stat palestinian, două dintre cele mai mari economii ale continentului, Germania și Italia, au semnalat că este puțin probabil să facă o astfel de mișcare în curând.

Germania - mult timp un susținător puternic al Israelului ca urmare a responsabilității sale pentru Holocaust - a devenit mai critică față de politica israeliană, insistând în același timp că recunoașterea unui stat palestinian ar trebui să vină la sfârșitul unui proces politic de stabilire a unei soluții cu două state. Un purtător de cuvânt al guvernului german a afirmat de asemenea luni că nu trebuie să existe noi anexări în teritoriul ocupat de Israel.

Italia a afirmat la rândul său că recunoașterea unui stat palestinian ar putea fi 'contraproductivă'.

Japonia nu s-a alăturat luni listei tot mai lungi de țări care recunosc un stat palestinian, la reuniunea ONU, dar a subliniat că o soluție cu două state rămâne singura cale viabilă către o pace durabilă atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni, a consemnat Kyodo.

'Problema recunoașterii unui stat palestinian nu este o chestiune de ' dacă ', ci de ' când ' ', a declarat ministrul japonez de externe, Takeshi Iwaya, la conferința de la New York. 'Monitorizând cu atenție evoluțiile din regiune, Japonia își va continua deliberările cu o seriozitate sporită'.

Totuși, spre deosebire de administrația președintelui american Donald Trump, care a acordat un sprijin puternic Israelului în conflictul cu Hamas, Iwaya a declarat că Japonia 'condamnă ferm' acțiunile 'unilaterale' ale Israelului, inclusiv intensificarea operațiunilor militare în Gaza și extinderea așezărilor evreiești în Cisiordania. 'Dacă Israelul va lua măsuri suplimentare care să blocheze calea către realizarea unei soluții cu două state, Japonia va fi obligată să introducă noi măsuri ca răspuns', a precizat Iwaya.

Șeful diplomației nipone a îndemnat totodată Hamas să elibereze toți ostaticii rămași capturați de gruparea militantă în timpul atacului său din 2023 asupra Israelului și să depună armele.

Posibilul răspuns al Israelului la recunoaștere

Israelul ia în considerare anexarea unei părți din Cisiordania ocupată ca un posibil răspuns, precum și măsuri bilaterale specifice împotriva Parisului, au indicat oficiali israelieni, deși se așteaptă ca recunoașterile să fie în mare parte simbolice.

Or, anexarea ar putea avea un efect nedorit, înstrăinând țări ca Emiratele Arabe Unite, o putere petrolieră globală și un hub comercial cu o amplă influență diplomatică în Orientul Mijlociu. Emiratele Arabe Unite, cel mai important dintre statele arabe care au normalizat relațiile cu Israelul în cadrul Acordurilor Abraham mediate de SUA în 2020, au declarat că o astfel de mișcare a statului evreu ar submina spiritul acordului.

SUA au avertizat cu privire la posibilele consecințe pentru cei care iau măsuri împotriva Israelului - inclusiv Franța, în calitate de gazdă a summitului.

Ce țări recunosc sau vor să recunoască statul Palestina?

Majoritatea țărilor europene recunosc acum statul Palestina, odată cu declarațiile oficiale făcute luni la New York de Franța, Belgia, Luxemburg și Malta, după aproape doi ani de război în Fâșia Gaza, notează AFP.

Conform verificărilor AFP, cel puțin 151 din cele 193 de țări membre ale ONU recunosc deja statul Palestina; AFP nu a primit confirmare recentă pentru trei țări africane.

Șase țări europene - Franța, Belgia, Luxemburg, Malta, Andorra și Monaco - au completat această listă cu declarații oficiale la ONU luni, care a fost deja extinsă duminică de Regatul Unit și Canada - primele țări G7 care au făcut o astfel de recunoaștere -, Australia și Portugalia.

Rusia, țările arabe, aproape toată Africa și America Latină și marea majoritate a țărilor asiatice, inclusiv India și China, se află deja pe această listă.

Algeria a fost prima țară, pe 15 noiembrie 1988, care a recunoscut statul Palestina, imediat după proclamarea sa la Alger de către liderul istoric al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat. Zeci de țări au urmat la scurt timp după aceea, iar apoi, într-un al doilea val, 20 de ani mai târziu. Războiul din Gaza început în octombrie 2023 a dus la o nouă rundă de recunoașteri, deja alte 19 țări.

Cine nu îl recunoaște?

Cel puțin 39 de țări în prezent: Statele Unite ale Americii și Israel în primul rând. Guvernul lui Benjamin Netanyahu respinge complet ideea unui stat palestinian, iar în 2024, parlamentul israelian a adoptat o rezoluție care se opune creării sale.

De asemenea, țări aliate ale uneia din cele două sus-menționate, cum sunt Japonia, Coreea de Sud și Singapore în Asia, Camerun în Africa, Panama în America Latină și majoritatea țărilor din Oceania.

Până acum, continentul european era cel mai divizat, practic 50/50. Până în anii 2010, singurele țări care recunoșteau statul Palestina erau, pe lângă Turcia, cele din fostul bloc sovietic; Ungaria și Republica Cehă consideră însă acum că nu a avut loc o recunoaștere bilaterală.

Până la începutul războiului din Gaza, Europa de vest și de nord erau unanime în nerecunoașterea unui stat palestinian, cu excepția Suediei, din 2014. Dar în 2024, Norvegia, Spania, Irlanda și Slovenia au urmat exemplul Stockholmului, iar apoi cel mai nou val de țări, în frunte cu Franța și Regatul Unit.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)