Sute de mii de oameni - 'peste un milion de oameni', potrivit CGT, una dintre cele două principale federații sindicale - au participat la demonstrațiile organizate joi de cele opt sindicate franceze pentru a încerca să influențeze alegerile bugetare ale noului prim-ministru, relatează AFP.

Dacă se confirmă cifra avansată de CGT, este vorba de o participare mai mare decât la ultima mobilizare majoră, împotriva reformei pensiilor, din iunie 2023, care a reunit 900.000 de persoane, potrivit aceluiași sindicat. Autoritățile nu au publicat încă o cifră națională definitivă, vorbind la ora locală 15.00 (13.00 GMT) de 275.000 de manifestanți în toată Franța.

Cel puțin trei persoane au fost rănite și 140 au fost arestate, în mai multe orașe având loc ciocniri și incidente, conform unui prim bilanț citat de agenția EFE. Cei trei răniți au fost înregistrați la Lyon - un ofițer de poliție, un protestatar și un jurnalist.

Protestele au loc în contextul în care președintele Emmanuel Macron și noul său prim-ministru, Sebastien Lecornu, se confruntă cu o criză politică și presiuni pentru a aduce finanțele sub control în a doua cea mai mare economie a zonei euro. Predecesorul lui Lecornu, Francois Bayrou, a fost demis de parlament săptămâna trecută din cauza planului său de restrângere bugetară de 44 de miliarde de euro. Noul prim-ministru nu a spus încă ce va face cu planurile lui Bayrou, deși a deschis calea către compromisuri.

'Muncitorii pe care îi reprezentăm sunt furioși', au avertizat principalele sindicate din țară într-o declarație comună în care au respins planurile fiscale 'brutale' și 'incorecte' ale guvernului anterior.

Deficitul bugetar al Franței de anul trecut a fost aproape dublu față de plafonul de 3% al UE, dar, oricât de mult ar dori să reducă acest deficit, Lecornu se va confrunta cu o bătălie politică pentru a obține sprijin parlamentar pentru un buget pentru 2026.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Irina Cristea, editor online: Irina Giurgiu)