Fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, condamnat joi la 27 de ani și trei luni de închisoare pentru încălcarea ordinii democratice, se alătură lungii liste de foști lideri latino-americani condamnați sau care se confruntă cu acuzații penale, relatează EFE.

Bolsonaro și alți șapte inculpați au fost condamnați pentru infracțiuni împotriva democrației, inclusiv tentativă de abolire a statului de drept democratic, lovitură de stat, organizare criminală, deteriorarea bunurilor protejate și daune agravate. În cazul fostului președinte, președintele tribunalului a aplicat circumstanța agravantă a conducerii, menționând că Parchetul l-a identificat drept 'liderul' organizației criminale care a conspirat pentru a împiedica învestirea lui Luiz Inacio Lula da Silva după victoria acestuia la alegerile din 2022.

EFE și AFP au făcut o listă cu principalii foști lideri latino-americani condamnați sau care se confruntă cu acuzații penale:

Brazilia

Fernando Collor de Mello, președinte între 1990 și 1992. El execută o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru un caz de corupție din 2023. În luna mai a acestui an, Curtea Supremă i-a acordat arestul la domiciliu, fostul președinte fiind obligat să poarte o brățară electronică la gleznă.

Luiz Inacio Lula da Silva, șef al statului între 2003-2011 și din 2023 până în 2027. Actualul președinte al Braziliei a fost condamnat în cel puțin trei cazuri de corupție, cu pedepse de până la 12 ani de închisoare, dar toate sentințele i-au fost anulate. El este vizat în continuare de mai multe proceduri judiciare în curs.

Dilma Rousseff, președintă între 2011-2016. ''Moștenitoarea'' lui Lula, prima femeie aleasă președinte al Braziliei, Rousseff a fost pusă sub acuzare de parlament pentru falsificarea finanțelor publice. Popularitatea ei era în scădere drastică, afectată parțial de o recesiune, iar demonstrații masive care îi cereau demisia au precedat punerea sub acuzare. Stânga braziliană consideră această punere sub acuzare o ''lovitură de stat'' parlamentară cu tentă misogină.

Michel Temer, președinte între 2016-2018. Rousseff a fost înlocuită de vicepreședintele ei, Temer (centru-dreapta), care s-a lovit curând de probleme juridice. Acuzat de corupție în cadrul operațiunii anticorupție ''Spălătoria auto'' (o vastă anchetă, cu multe ramificații, care a scos la lumină cel mai mare scandal de corupție din istoria Braziliei, în jurul contractelor grupului public petrolier Petrobras cu gigantul BTP Odebrecht - n.r.), a scăpat de două ori de procesul din fața Curții Supreme în 2017, grație unui vot al membrilor parlamentului. După ce a părăsit puterea, a fost închis de două ori în 2019 pentru obstrucționarea justiției, dar a fost eliberat de fiecare dată după câteva zile.

Columbia

Alvaro Uribe, în vârstă de 73 de ani, a devenit la 28 iulie primul fost președinte columbian condamnat penal. Un judecător l-a condamnat la 12 ani de arest la domiciliu și a dispus arestarea sa imediată, dar o instanță a acceptat apelul apărării sale și, câteva zile mai târziu, i-a acordat eliberarea în așteptarea unui apel la o a doua instanță.

Uribe a fost găsit vinovat în primă instanță de fraudă procedurală și luare de mită în cadrul procedurilor penale, pentru că a plătit foști paramilitari închiși pentru ca aceștia să nu dea declarații din care să rezulte legăturile lui Uribe cu gruparea paramilitară de dreapta care a luptat împotriva gherilelor în timpul conflictului armat columbian.

Peru

Alberto Fujimori, președinte între 1990 și 2000. În 2009, Fujimori a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru omor calificat, vătămări corporale grave și răpire agravată pentru masacrele de la Barrios Altos și La Cantuta și răpirile care au urmat loviturii de stat din 1992. A fost eliberat în decembrie 2023 în baza unei grațieri umanitare și a murit ulterior în 2024.

Alejandro Toledo, președinte între 2001 și 2006. Toledo a fost condamnat în octombrie 2024 la 20 de ani și 6 luni pentru complicitate și spălare de bani, după mita primită de la grupul Odebrecht pentru adjudecarea unor secțiuni ale Autostrăzii Interoceanice. Toledo își ispășește pedeapsa la Barbadillo, cunoscută drept închisoarea foștilor președinți, după ce a fost extrădat din SUA în 2023.

Ollanta Humala, președinte între 2011 și 2016. Pe 15 aprilie 2025, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani, pentru primirea de fonduri ilegale de la Odebrecht și de la guvernul venezuelean pentru campaniile sale. Își execută pedeapsa tot la Barbadillo.

Pedro Pablo Kuczynski, președinte între 2016 și 2018. Kuczynski este în arest la domiciliu din 2019 pentru presupusă spălare de bani, provenită din plățile pe care Odebrecht le-a făcut către compania sa Westfield Capital în timp ce era ministru. Parchetul cere 35 de ani de închisoare.

Martin Vizcarra, președinte între 2018 și 2020. Este judecat din octombrie 2024 pentru luare de mită pasivă, pentru că ar fi primit mită în valoare totală de 2,3 milioane de euro în timp ce era guvernator al orașului Moquegua. Parchetul solicită 15 ani de închisoare.

Pedro Castillo, președinte între 2021-2022. Este judecat pentru rebeliune, abuz de autoritate și tulburarea ordinii publice pentru tentativă de dizolvare a Congresului și instituire a stării de urgență pe 7 decembrie 2022. În prezent, se află în arest preventiv la Barbadillo, iar Parchetul solicită 34 de ani de închisoare.

Panama

Ricardo Martinelli, președinte între 2009 și 2014. Martinelli a fost arestat în SUA și extrădat în Panama în 2017, unde a fost închis. Judecat și găsit nevinovat în 2019 în cazul ''Escuchas'' (interceptări telefonice ilegale), sentința a fost anulată în anul următor și s-a dispus o nouă judecată pentru 2021, la capătul căreia a fost achitat. În 2023, a fost condamnat la 10 ani și 6 luni de închisoare.

În anul următor, după ce condamnarea sa a fost confirmată, a căutat refugiu la Ambasada Nicaraguei, țară care i-a acordat azil. Cu toate acestea, o instanță panameză a dispus arestarea sa preventivă. În cele din urmă, a călătorit în Columbia în mai 2025, după ce a primit un permis de liberă trecere și drept de azil în această țară.

Argentina

Carlos Menem, președinte între 1989-1999. Menem a fost urmărit penal de cel puțin trei ori pentru diverse cazuri, deși a evitat întotdeauna închisoarea. În 2015, instanța l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare și interdicție pe viață la ocuparea funcțiilor publice pentru crearea unui sistem de deturnare a fondurilor destinate serviciilor de informații către miniștri și secretari în timpul mandatelor sale. A murit în februarie 2021 fără ca Curtea Supremă să confirme sentința.

Cristina Fernandez de Kirchner, președintă între 2007-2011 și 2011-2015. Pe 10 iunie 2025, Curtea Supremă din Argentina a respins apelul depus de fosta președintă și a confirmat pedeapsa de șase ani de arest la domiciliu și interdicția pe viață la ocuparea funcțiilor publice, pronunțată în 2022 pentru nereguli în atribuirea contractelor de lucrări rutiere.

Ecuador

Jamil Mahuad, președinte între 1998-2000. În octombrie 2020, pedeapsa sa de opt ani de închisoare pentru delapidare a fost confirmată pentru decretele care au dus la așa-numita ''vacanță bancară'' din martie 1999. Trăiește în exil în Statele Unite.

Rafael Correa, președinte între 2007-2017. A fost condamnat în 2020 la opt ani de închisoare și 25 de ani de ineligibilitate politică pentru luare de mită și este fugar de justiție în Belgia, țara care i-a acordat azil politic cu statut de refugiat.

El Salvador

Antonio Saca, președinte între 2004-2009. A fost primul fost președinte salvadorian condamnat la 10 ani de închisoare pentru corupție, în septembrie 2018, pentru deturnarea și spălarea a peste 300 de milioane de dolari din bugetul statului în timpul mandatului său.

Mauricio Funes, președinte între 2009-2014. A fost condamnat în mai 2024 la 14 ani de închisoare pentru infracțiuni comise în cadrul unui armistițiu între bande în timpul mandatului său, între 2012 și 2014. A fost judecat în lipsă, deoarece fostul președinte locuia în Nicaragua din 2016 și a murit în ianuarie anul acesta.

Bolivia

Jeanine Anez, președintă între 2019-2020. Condamnată în 2022 la 10 ani de închisoare pentru încălcarea atribuțiilor și pentru hotărâri contrare Constituției în așa-numitul caz ''Lovitura de stat II'', pentru evenimente legate de criza din 2019 care a urmat demisiei lui Evo Morales din funcția de președinte. De asemenea, se confruntă cu alte proceduri judiciare ordinare.

Honduras

Juan Orlando Hernandez, președinte între 2014-2022. Extrădat în SUA în aprilie 2022, Hernandez a fost acuzat că a primit bani de la traficantul de droguri mexican ''El Chapo'' Guzman pentru a finanța fraude electorale, în schimbul participării la o conspirație care a introdus ilegal în țară peste 500 de tone de cocaină. În martie 2024, a fost condamnat la 45 de ani de închisoare pentru trei capete de acuzare de trafic de droguri și arme, plus cinci ani de eliberare sub supraveghere.

Guatemala

Alfonso Portillo, președinte între 2000-2004. Extrădat în SUA în 2013, Portillo a pledat vinovat de conspirație la spălarea a 2,5 milioane de dolari sub formă de mită de la guvernul taiwanez. În luna mai a acelui an, el a fost condamnat la 5 ani și 10 luni de închisoare și i s-a ordonat să returneze banii primiți. A executat 70 de luni de închisoare și a fost eliberat în februarie 2015, la întoarcerea sa în Guatemala.

Otto Perez Molina, președinte între 2012-2015. În septembrie 2023, fostul președinte a pledat vinovat pentru spălare de bani, luare de mită pasivă și fraudă într-o schemă de corupție în timpul mandatului său și a fost condamnat la opt ani de închisoare.

Ce sentințe au primit ceilalți șapte inculpați implicați în complotul de lovitură de stat condus de Bolsonaro

În afară de Bolsonaro, Prima Cameră a Curții Supreme a Braziliei i-a condamnat joi pe șapte dintre aliații fostului președinte pentru planificarea unei lovituri de stat. Curtea Supremă a pronunțat următoarele sentințe pentru cei șapte, în funcție de gradul de implicare al fiecăruia în complotul de lovitură de stat:

Mauro Cid, locotenent-colonel și fost aghiotant al lui Bolsonaro, a semnat un acord de colaborare judiciară - 2 ani de închisoare în regim de închisoare deschisă.

Walter Braga Netto, general de armată în rezervă, a fost ministru al președinției și apărării în timpul mandatului lui Bolsonaro și candidat la vicepreședinție în 2022 - 26 de ani de închisoare în regim carceral închis.

Anderson Torres, fost ministru al justiției în timpul mandatului lui Bolsonaro - 24 de ani de închisoare în regim carceral închis.

Almir Garnier, amiral și fost comandant al Marinei - 24 de ani de închisoare în regim carceral închis.

Augusto Heleno, general de armată în rezervă și fost ministru al securității instituționale - 21 de ani de închisoare în regim carceral închis.

Paulo Sergio Nogueira, general de armată în rezervă și ministru al apărării în timpul mandatului lui Bolsonaro - 19 ani de închisoare în regim carceral închis.

Alexandre Ramagem a condus agenția de informații a statului împreună cu Bolsonaro și este congresman, așa că unele dintre acuzațiile aduse împotriva sa vor fi analizate atunci când își va pierde statutul privilegiat - 16 ani, 1 lună și 15 zile de închisoare pentru trei infracțiuni și pierderea mandatului său de congresman, fapt care va trebui coroborat.

Prima Cameră a Curții Supreme a impus, de asemenea, o amendă de 30 de milioane de reali (4,7 milioane de euro), care trebuie plătită de toate cele opt persoane condamnate.

De asemenea, înalta instanță le-a interzis tuturor celor condamnați să exercite funcții politice timp de opt ani. Bolsonaro fusese deja descalificat în 2023, când a fost condamnat de Curtea Electorală pentru abuz de putere politică la alegerile din 2022. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)