Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene (CE) pentru o tranziție curată, echitabilă și competitivă, socialista spaniolă Teresa Ribera, se distanțează într-un ritm accelerat de principala responsabila a instituției, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, în chestiuni de prim rang precum emisiile de CO2, subiectul fierbinte al 'genocidului' comis de Israel în Fâșia Gaza sau cazurile controversate de concurență precum cel recent al companiei americane Google, apreciază marți EFE într-o analiză.

Apărătoare a politicilor climatice, vicepreședinta CE, Teresa Ribera, s-a întâlnit la Bruxelles cu un executiv european foarte schimbat față de prima Comisie prezidată de Ursula Von der Leyen, cu Pactul Verde eclipsat de o agendă europeană dominată în prezent de domenii precum competitivitatea și apărarea.

Primul conflict documentat a fost discret și a vizat flexibilizarea reducerii obligatorii a emisiilor de CO2 pentru producătorii de automobile, care vor avea timp până în 2027 pentru a respecta limitările care aveau termen limită 2025.

Von der Leyen, care conduce un executiv în care 14 din cei 27 de membri ai colegiului sunt din Partidul Popular European, cu un Parlament European și guverne naționale în care se remarcă un impact mai mare din partea dreptei și o prezență ecologistă mai redusă, a prezentat această concesie ca pe o prelungire ce nu schimba direcția, o interpretare cu care echipa lui Ribera se simțea relativ confortabil.

Însă, pe ultima sută de metri, a dispărut din documente formularea propusă de echipa spaniolă, care dorea să ancoreze interdicția de a vinde mașini care emit CO2 începând cu 2035, protejând astfel de viitoare viraje legislative această legislație emblematică adoptată în 2023.

Versiunea finală a diluat abordarea lui Ribera, care a forțat o votare în colegiul comisarilor în loc ca aceasta să fie aprobată prin procedură scrisă așa cum era prevăzut, într-un gest care a evidențiat cu sobrietate nemulțumirea existentă.

Opoziția s-a acutizat după ce Donald Trump a ajuns din nou la Casa Albă. Departamentul condus de Ribera a amendat companiile americane Apple și Meta cu 500, respectiv 200 de milioane de euro în baza Legii Piețelor Digitale a UE, pe care președintele Statelor Unite a criticat-o în mod deschis.

Nici Teresa Ribera, aflată într-o călătorie de lucru în Mexic, nici vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, creștin-democrată finlandeză Henna Virkkunen, aflată în Germania, nu au apărut la conferința de presă pentru a explica această decizie, o situație neobișnuită pentru obiceiurile și practicile Comisiei Europene.

Distanța dintre președinta CE și vicepreședinta sa a devenit și mai evidentă în timpul verii. După acordul din luna iulie între Donald Trump și Ursula Von der Leyen, ce impune taxe de 15% produselor europene exportate în SUA, Ribera a cerut ca UE să aibă o atitudine 'curajoasă' în fața președintelui american.

'Putem fi amabili, politicoși și să încercăm să găsim modalități de a rezolva probleme și discrepanțe, dar nu putem accepta tot ceea ce (cer). Nu putem fi supuși voinței unei țări terțe', a declarat Teresa Ribera pentru Financial Times la sfârșitul lunii august.

Următoarea neînțelegere a avut loc în legătură cu conflictul din Fâșia Gaza. După atacurile Hamas și războiul declanșat de Israel în Fâșia Gaza, Von der Leyen s-a arătat foarte apropiată de Tel Aviv, într-o chestiune ce divizează statele membre ale UE. Însă Teresa Ribera, fost vicepremier în guvernul spaniol care luni a aprobat sancțiuni împotriva Israelului, a calificat săptămâna trecută ofensiva israeliană împotriva Fâșiei Gaza drept un 'genocid', declarații de care executivul comunitar s-a distanțat oficial.

Ultima neînțelegere aparentă a avut loc cu privire la Google. Comisia Europeană analiza de ceva vreme gigantul tehnologic pentru abuz de poziție dominantă, iar vineri a anunțat o amendă de 2.95 miliarde de euro. Teresa Ribera nu a apărut într-o conferință de presă pentru a explica decizia, absență pentru care nu a fost furnizat un motiv oficial.

Sâmbătă, vicepreședinta executivă a CE a plecat în Etiopia pentru a participa la un forum climatic și de atunci a păstrat tăcerea, spre deosebire de președintele Donald Trump, care a calificat drept 'foarte injustă' amenda impusă Google și a avertizat că nu va permite sancțiuni împotriva companiei americane.

Într-o postare pe rețelele sociale, președintele american a cerut ca UE să oprească 'imediat' această linie de acțiune și a amenințat că va începe o procedură ce va permite SUA să adopte măsuri de represalii comerciale, cum ar fi tarife sau restricții, împotriva țărilor despre care Washingtonul consideră că implementează politici injuste sau discriminatorii la adresa companiilor americane.

Anturajul vicepreședintei Ribera nu a făcut niciun un comentariu, nici despre Google și nici despre distanțarea de Von der Leyen.

Însă șefa social-democraților din Parlamentul European, spaniola Iratxe Garcia, a afirmat marți, într-o conferința de presă, că UE nu poate renunța la autonomia sa legislativă.

'Trebuie să existe linii roșii și există o chestiune fundamentală care nu este negociabilă, este legislația europeană ce stabilește standardele sociale, de mediu și de protecție a consumatorilor', a subliniat socialista spaniolă. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)