Franța și Germania propun ca Uniunea Europeană să vizeze Lukoil, o companie petrolieră rusă prezentă în Europa, precum și alți actori din afara UE care ajută Rusia să-și vândă petrolul, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene aflat în pregătire, au declarat luni surse diplomatice citate de AFP.

Vânzările de petrol și gaze sunt principalele surse de finanțare pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, își argumentează Franța și Germania propunerea într-un document de lucru.

Prin urmare, susțin cele două țări, este esențial ca sancțiunile împotriva Rusiei să țintească actorii, companiile sau țările terțe care contribuie la comercializarea combustibililor rusești, inclusiv Lukoil, una dintre puținele companii private din acest sector în Rusia și care dispune de o rețea de benzinării în state membre ale UE.

Franța și Germania propun de asemenea consolidarea sancțiunilor UE împotriva țărilor terțe care facilitează ocolirea sancțiunilor existente, cum ar fi de pildă rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc și care vând apoi combustibili în UE sub o altă origine.

Uniunea Europeană a oprit toate importurile de petrol rusesc după invazia în Ucraina. Două țări membre, Slovacia și Ungaria, au fost exceptate de la aceste restricții, având în vedere că nu au ieșire la mare și se pot aproviziona mai greu cu petrol din alte surse. Dar și aprovizionarea acestora cu petrol rusesc a fost perturbată în ultimele săptămâni de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba.

Propunerile franco-germane cuprind și măsuri mai stricte împotriva mecanismelor financiare folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Nu mai puțin de 250 de bănci mici sunt implicate în tranzacții financiare menite să sprijine efortul de război rusesc, se arată în documentul cu aceste propuneri.

Noul pachet de sancțiuni europene contra Rusiei ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, au declarat diplomați europeni agenției Reuters, și urmează celui mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul războiului, care a atins duminică și sediul guvernului de la Kiev.

În urma lovirii sediului guvernului ucrainean, care a provocat un incendiu pe acoperișul clădirii, oficialii ucraineni au cerut noi măsuri împotriva Rusiei. 'Acesta este un semnal clar că (președintele rus Vladimir) Putin testează lumea, pentru a vedea dacă acceptă sau tolerează asta', a susținut președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut ca 'declarațiile liderilor, statelor și instituțiilor să fie sprijinite de acțiuni contondente' împotriva Rusiei, respectiv noi sancțiuni contra acesteia și noi ajutoare militare pentru Ucraina, în special arme cu rază lungă de acțiune cu care armata ucraineană să lovească în profunzimea Rusiei fabricile de armament și infrastructurile petroliere.

Rusia a dezmințit că ar fi căutat să lovească sediul guvernului de la Kiev, precizând că a țintit în acest atac aerodromuri militare, instalații de producție, stocare și lansare a dronelor, iar la Kiev țintele vizate au fost o facilitate industrială și o bază logistică. Rusia afirmă după astfel de atacuri că nu țintește niciodată ținte civile, iar căderea unora dintre dronele și rachetele sale în alte locuri este rezultatul acțiunii sistemelor antiaeriene ucrainene, respectiv căderea unor fragmente de proiectile doborâte sau devierea dronelor de la traiectorie în urma folosirii sistemelor de război electronic ucrainene.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a susținut luni în Finlanda că singura modalitate de a obține o pace durabilă în Ucraina este continuarea sprijinului pentru Kiev și creșterea presiunii asupra Rusiei, în coordonare cu SUA, el considerând că astfel Putin va fi forțat să accepte negocieri cu Zelenski.

Kremlinul a transmis în aceeași zi că niciun fel de sancțiuni nu vor putea determina vreodată Rusia să-și schimbe poziția față de conflictul din Ucraina exprimată în mod repetat de Putin.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)