SUA vor elimina treptat programele de asistență pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicația Financial Times, citată de agenția de presă ucraineană UNN.

Agenția de presă Reuters confirmă într-o depeșă relatarea FT și comentează că războiul Rusiei cu Ucraina a amplificat îngrijorările în Europa cu privire la instabilitatea regională și posibilitatea unor noi agresiuni din partea Moscovei.

Reuters citează un comunicat difuzat de senatoarea Jeanne Shaheen, principala democrată din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, care a calificat decizia drept greșită.

'Nu are niciun sens să subminăm pregătirea pentru apărare a aliaților noștri în același timp în care le cerem să își intensifice propriile capacități, iar acest lucru pune în pericol trupele americane atunci când reducem antrenamentul soldaților aliați alături de care ar lupta', a apreciat ea în comunicatul citat.

Oficiali ai Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomați europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare ale armatelor din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au declarat persoane familiarizate cu situația pentru FT, potrivit UNN.

Cheltuielile pentru programul Pentagonului trebuie aprobate direct de Congresul SUA, însă administrația președintelui american Donald Trump nu a cerut suplimentarea fondurilor. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026, scrie Financial Times, preluat de UNN.

Un oficial al Casei Albe a declarat că măsura se aliniază eforturilor președintelui Trump de a 'reevalua și realinia' ajutorul extern și corespunde unui ordin executiv emis de acesta în prima sa zi de mandat.

'Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul pus de mult timp de președinte pentru a se asigura că Europa își asumă o mai mare responsabilitate pentru propria apărare', a declarat oficialul.

Reducerile avute în vedere ar afecta un program cu un buget global de mai bine de 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor unor consilieri ai Senatului SUA, ceea ce ar putea duce la tăierea a sute de milioane de dolari din fondurile pe care SUA le trimit țărilor care se învecinează cu Rusia. Pentagonul nu a informat însă congresmenii americani cu privire la suma exactă care va fi eliminată treptat, scrie FT, citată de UNN.

Prin acest program au fost alocați, între anii 2018-2022, 1,6 miliarde de dolari în Europa, circa 29% din suma totală, iar printre principalii beneficiari se numără cele trei țări baltice - Estonia, Letonia și Lituania - toate având granițe terestre cu Rusia.

Iar acum, diplomații europeni sunt extrem de îngrijorați, scrie UNN, care citează FT.

Un diplomat a apreciat că NATO va fi cu siguranță afectată, ceea ce 'provoacă o mare îngrijorare și nesiguranță', a adăugat un altul.

Pierderea acestei asistențe va fi 'foarte grea' pentru statele baltice. Întreaga idee este de a le face capabile să se apere singure'', a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Preda)