Guvernul ungar a formulat o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva utilizării dobânzilor și a altor profituri generate de activele rusești înghețate în urma sancțiunilor occidentale ca sursă de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia, relatează miercuri agenția EFE.

Ungaria solicită de fapt anularea deciziei Consiliului UE care a aprobat această formă de ajutor pentru Ucraina prin intermediul instrumentului denumit 'Facilitatea Europeană pentru Pace' (EPF), contestând procedura care a dus la adoptarea acestei decizii, întrucât veto-ul ungar asupra măsurii nu a fost luat în considerare. Pentru ocolirea acestui veto, Ungaria a fost exclusă de la vot, argumentul invocat fiind acela că această țară oricum a refuzat să contribuie la finanțările pentru Ucraina cuprinse în respectivul instrument.

'În acest fel, a fost încălcat principiul egalității între statele membre' ale UE, întrucât Ungaria a fost privată de dreptul de vot 'fără temei legal și într-un mod nejustificat', prin urmare Consiliul UE a încălcat 'principiile fundamentale ale procesului decizional legitim stabilite în Tratatele UE', argumentează de partea sa guvernul ungar în plângerea formulată.

În luna mai 2024, Consiliul UE a adoptat o decizie care stabilește că peste 90% din veniturile nete generate de activele rusești înghețate în Occident vor fi transferate către 'Facilitatea Europeană pentru Pace' (EPF) în vederea finanțării parțiale a ajutorului economic și militar pentru Ucraina. În fața refuzului Ungariei de a contribui la acest ajutor pentru Ucraina, celelalte state membre ale UE au convenit ca finanțarea cu care a contribuit Ungariei la EPF să nu fie folosită în beneficiul Ucrainei.

Facilitatea Europeană pentru (EPF) este un fond extrabugetar constituit din contribuții ale statelor UE și prin care se oferă asistență militară statelor terțe, dar care a fost folosit în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia. Acest fond funcționează ca o schemă de rambursare a statelor membre ale UE pentru livrările lor de arme și muniții către respectivele state terțe. Astfel, statele membre ale UE care furnizează ajutor militar Ucrainei pot cere să le fie rambursate sume aferente acestui ajutor din fondul EPF, finanțat tot de statele UE.

În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor rusești înghețate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit și Elveția. Rusia a catalogat înghețarea activelor sale și folosirea profiturilor generate de acestea în beneficiul Ucrainei drept un act de 'furt' și 'expropriere ilegală'.

Opțiunea confiscării acestor active și a transferului lor către Ucraina, dorită de numeroși politicieni occidentali, pare cel puțin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică și financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura piețele financiare internaționale și de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a amenințat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)