Africa are o suprafață de 14 ori mai mare decât Groenlanda, teritoriu autonom danez, iar în ea 'încap' aproape toată Europa, SUA, Japonia, Mexicul și China, însă cea mai utilizată hartă a lumii, datând din secolul al XVI-lea, nu reflectă această realitate, motiv pentru care o campanie susținută de Uniunea Africană (UA) urmărește acum să schimbe această anomalie istorică, informează luni EFE.

Inițiativa 'Corectați harta!', lansată de două organizații ale societății civile - Africa No Filter și Speak Up Africa -, a readus în atenție o dezbatere care durează de decenii și a căpătat amploare în august anul acesta, când organizația panafricană UA și-a exprimat public poziția în favoarea unei hărți care să reflecte adevărata întindere a continentului și a altor părți ale lumii, precum America de Sud.

'Este inacceptabil ca generațiile să continue să crească cu hărți care minimizează amploarea Africii și, prin urmare, importanța acesteia. Corectarea hărții înseamnă restabilirea adevărului și a demnității în ceea ce privește percepția asupra Africii și percepția pe care africanii o au despre ei înșiși', a declarat pentru EFE Fara Ndiaye, cofondatoare a Speak Up Africa.

O hartă distorsionată

Proiecția Mercator - care definește în prezent aproape toate hărțile zilelor noastre - a fost concepută în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator pentru a facilita navigația de-a lungul axei est-vest și pentru a preveni deriva navelor.

Însă, deși această hartă urmărește să simplifice sarcina navigatorilor pe un Pământ sferic, ea distorsionează totodată considerabil dimensiunea teritoriilor.

Astfel, Africa, al doilea continent ca mărime de pe Terra - după Asia - și care găzduiește peste 1,5 miliarde de oameni și cei 55 de membri ai UA, apare pe majoritatea hărților ca fiind doar puțin mai mare decât Groenlanda, o insulă cu o suprafață mai mică de 2,5 milioane de kilometri pătrați și circa 57.000 de locuitori.

'Campania a apărut dintr-o observație simplă, dar evidentă: timp de peste 450 de ani, harta Mercator a prezentat o viziune distorsionată asupra lumii noastre', explică Ndiaye.

Ca urmare, inițiativa propune ca alternativă utilizarea proiecției cartografice Equal Earth Map (Harta Pământului Egal), creată în 2018 de Tom Patterson, Bernhard Jenny și Bojan Savric, care încearcă să evite distorsiunile în privința formelor și distanțelor dintre continente.

Programe școlare

Unul dintre domeniile în care proiecția Mercator continuă să fie utilizată este în programele școlare, atât în Africa, cât și în restul lumii.

Sekou Otondi este profesor de studii sociale la Școala Internațională din Kenya (ISK) din Nairobi, cu elevi locali, dar și internaționali.

Pentru a-și învăța elevii despre distorsiunile istorice ale continentului pe care trăiesc, acest profesor a adus într-o zi la clasă mai multe hărți tipărite, inclusiv proiecția Mercator și altele alternative.

'Cred că mulți elevi au fost surprinși să vadă că, în realitate, ceea ce vedeau ca o reprezentare a hărții Africii nu este o reprezentare reală a dimensiunii sale continentale', a declarat profesorul pentru EFE.

Premisa a devenit și mai clară atunci când elevii au folosit decupaje ale diferitelor teritorii din întreaga lume și au văzut câte dintre ele puteau 'încăpea' de fapt în Africa.

Pentru Ndiaye, este clar: 'Hărțile modelează imaginația. Când copiii își deschid manualele și văd Africa reprezentată ca fiind mai mică decât Europa, ei internalizează un mesaj de marginalizare.'

Impact geopolitic

Harta Mercator este încă utilizată nu doar în manualele școlare, ci și în majoritatea instituțiilor și companiilor, deși în ultimii ani au fost făcute progrese, notează EFE.

Astfel, în 2018, Google Maps a înlocuit-o în versiunea sa pentru desktop cu un glob pământesc tridimensional, deși proiecția clasică rămâne setată în mod implicit în aplicația mobilă. Instituții precum NASA încep, de asemenea, să utilizeze hărți diferite.

Campania 'Corectați harta!' se înscrie într-o serie de apeluri pentru o reprezentare mai mare a Africii în instituțiile globale, cum ar fi Consiliul de Securitate al ONU, și pentru o arhitectură financiară mai echitabilă pentru continent, cu reforme ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale.

'Modul în care Africa este reprezentată vizual are legătură cu tratamentul instituțional pe care îl primește. Așa cum cerem o reprezentare mai echitabilă la ONU, în finanțele globale sau în negocierile pe teme de mediu, trebuie să cerem și echitate în reprezentarea cunoașterii și a geografiei', susține cofondatoarea Speak Up Africa.

'Această distorsiune (...) poate influența percepția globală, diplomația și chiar deciziile de investiții', conchide ea. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)