Trei sferturi dintre țările ONU sunt favorabile unui stat Palestina
Trei sferturi dintre țările membre ale ONU recunosc statul Palestina, proclamat de conducerea palestiniană în exil la finalul anilor 1980, un act diplomatic realizat sau anunțat de cel puțin zece țări de la începerea războiului actual din Fâșia Gaza, notează luni AFP.
Potrivit unei numărători efectuate de AFP, cel puțin 145 dintre cele 193 de țări membre ale ONU recunosc sau vor recunoaște statul palestinian, printre care Franța, Canada și Australia, care și-au anunțat intenția de a face acest lucru la sesiunea anuală din septembrie a Adunării Generale a ONU.
Majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord, cvasitotalitatea țărilor din Oceania, Japonia și Coreea de Sud, precum și câteva țări din Africa și America Latină nu recunosc statul Palestina.
Pe 15 noiembrie 1988, la Alger, la ora 00:40 GMT, în timpul primei Intifada, liderul Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat, autoproclama ''stabilirea statului Palestina'', având capitala la Ierusalim, de la tribuna Consiliului Național Palestinian, care ținea loc de parlament palestinian în exil.
Câteva minute mai târziu, Algeria a devenit prima țară ce recunoaște noul stat. După o săptămână, aproximativ 40 de țări, printre care China, India, Turcia și aproape toate țările arabe, urmează exemplul Algeriei.
După 20 de ani, în 2010 și în special în 2011, urmează alte țări, majoritatea din America Latină, care marchează o distanțare pe scena internațională de SUA, țară aliată cu Israel.
Sub președinția lui Mahmoud Abbas, succesorul lui Arafat (decedat în 2004), Autoritatea Palestiniană, instituită prin Acordurile de la Oslo (1993) privind autonomia palestiniană, lansează o ofensivă diplomatică la nivelul instituțiilor internaționale.
UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) deschide drumul admițând în octombrie 2011 statul Palestina ca membru cu drepturi depline, spre marea nemulțumire a Israelului și SUA.
În noiembrie 2012, Palestina devine stat observator al Națiunilor Unite, care îi conferă acces la agențiile ONU și la tratate internaționale.
În 2015, palestinienii se alătură Curții Penale Internaționale (CPI), ceea ce permite deschiderea unor anchete cu privire la operațiuni militare israeliene în teritoriile palestiniene. SUA și Israelul denunță această decizie.
Războiul din Gaza, declanșat de atacul terorist fără precedent comis de mișcarea islamistă Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, a determinat alte țări să recunoască statul Palestina. Patru țări din Caraibe (Jamaica, Trinidad și Tobago, Barbados și Bahamas) și Armenia au făcut acest pas în 2024, la fel ca patru țări europene - Norvegia, Spania, Irlanda și Slovenia (ultimele trei sunt membre ale UE).
În Uniunea Europeană, pe fondul impasului în soluționarea conflictului israeliano-palestinian, Suedia a recunoscut statul Palestina în 2014. Alte țări membre, ca Polonia, Bulgaria sau România, făcuseră deja asta, dar în 1988, cu mult înainte de aderarea lor la blocul comunitar.
Alte țări, cum sunt Franța, Canada și Australia, au intenția de a recunoaște statul palestinian cu ocazia sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU din luna septembrie. La fel ar putea face și Regatul Unit, cu excepția cazului în care Israelul se angajează să nu anexeze Cisiordania și să accepte un proces de pace vizând soluția cu două state. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rusia lovește cu rachete infrastructura energetică și un pod din Kiev
Rusia a lansat vineri noapte 36 de rachete balistice și 172 de drone împotriva Ucrainei, lovind în special infrastructura energetică, a declarat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat conform dpa că a fost lovit podul peste Nipru din nordul capitalei ucrain
Rezultatele parțiale ale alegerilor din Noua Zeelandă indică o victorie la limită a coaliției guvernamentale de dreapta
Partidul Național de guvernământ și Laburiștii din opoziție au obținut rezultate foarte apropiate la alegerile parlamentare de sâmbătă din Noua Zeelandă, arată rezultatele parțiale preluate de Reuters de la Comisia Electorală. Formațiunea de centru-dreapta care conduce coaliția guvernamentală tripartită avea 30,9% din voturi, iar c
Paraguayul are un nou președinte, predecesorul său - arestat după patru zile de criză bancară și politică
Pedro Alliana a depus vineri jurământul de președinte al Paraguayului, în timp ce predecesorul său Santiago Pena a fost arestat, transmit Reuters și AFP. În Paraguay a avut loc săptămâna aceasta o criză bancară după ce banca online Ueno a intrat în insolvență. Pena, care a avut în trecut legăt
VIDEO Zelenski afirmă că Rusia pregătește un atac asupra sectorului energetic și a podurilor din Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că are 'informații' despre un atac aerian rusesc planificat care vizează infrastructura civilă și energetică și podurile, înaintea unei întâlniri dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, relatează AFP. 'Ave
Rubio va participa la o reuniune a omologilor din G7 la Paris săptămâna viitoare, după lovitura electorală primită de Trump
Secretarul de Stat american Marco Rubio va participa la o reuniune a omologilor săi din G7 la Paris săptămâna viitoare, a anunțat Departamentul de Stat vineri, la doar câteva zile după înfrângerea republicanilor în alegerile intermediare din SUA, relatează AFP. Această deplasare, cu obiectivul clar declarat de a &
Trump îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller în funcția strategică de șef de cabinet
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller, un reprezentant al dreptei identitare, pentru funcția extrem de strategică de șef de cabinet al Casei Albe, relatează AFP, Reuters și dpa. Președintele SUA a precizat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că Stephen Miller va
Germania: Bavareza Ilse Aigner ar putea va deveni prima femeie președinte
Actuala președintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie președinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creștin-Democrate (CDU), relatează AFP. Nominalizarea ei este așteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancel
Trump reafirmă susținerea sa pentru IA, dar amână o întâlnire cu șefii marilor companii din domeniu
Președintele american Donald Trump și-a reafirmat vineri susținerea fermă pentru Inteligența Artificială (IA), pe care el a redenumit-o 'Superinteligență', deși reticența manifestată într-o măsură semnificativă de cetățenii americani față de expansiunea acestei tehnologii și a centrelor de date a contribuit la pierderea de către republicanii săi a alegerilor de
Friderich Merz: Migranții musulmani trebuie să accepte responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust
Cancelarul german Friedrich Merz le-a cerut imigranților musulmani care refuză să recunoască responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust să părăsească țara, relatează vineri dpa. 'Responsabilitatea istorică a țării noastre se aplică la fel de mult celor care vin aici din țări islamice', a declarat Merz la o recepție pentru sportivii
Spania numește amenințările cu bombă asupra avioanelor din Europa 'agresiune hibridă'
Ministrul de externe spaniol Manuel Albares a declarat vineri că valul de amenințări cu bombă care vizează aeronave reprezintă un atac asupra democrației europene al unor forțe autocratice, relatează dpa. 'Este clar că nu este o coincidență', a declarat el pentru canalul spaniol RTVE, vorbind despre 'o tentativă de agresiune hibridă și răzb
Fondatorul mișcării ruse 'Statul Masculin' neagă orice legătură cu amenințările cu bombă din Europa
Vladislav Pozdniakov, fondatorul 'Statului Masculin', o mișcare radicală rusă interzisă în 2021 pentru 'extremism', a respins vineri orice legătură cu amenințările false cu bombă care au afectat numeroase țări din Europa, relatează AFP. Unele aeroporturi afectate de aceste alerte false, precum cele din Birmingham, Roma și Sofia, au primit
Atacurile cibernetice și alertele false cu bombă demonstrează necesitatea creșterii cheltuielilor militare, consideră Giorgia Meloni
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a susținut vineri necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare și securitate în Europa pentru a proteja infrastructura civilă în fața amenințărilor, după o nouă zi cu alerte false cu bombă care au vizat avioane și după o serie de atacuri cibernetice care au afectat frigiderele unor centre comerciale în mai mult
UPDATE / UE și Ucraina avertizează împotriva unei noi 'arhitecturi de securitate' în Europa
Europenii și Kievul au avertizat vineri împotriva oricărei idei de 'arhitectură de securitate' dezvoltată pe la spatele lor, în urma menționării de către președintele american Donald Trump a unui 'mare acord' privind Ucraina, care ar putea viza 'întreaga Europă', relatează AFP și Reuters. 'Avem deja o arhitectură e
Israel: Eisenkot raportează 'progrese semnificative' în discuțiile de formare a guvernului
Liderul opoziției israeliene, Gadi Eisenkot, a raportat vineri 'progrese semnificative' în negocierile pentru formarea unui guvern majoritar după alegeri, declarând că speră că președintele îl va însărcina cu formarea viitorului executiv, relatează France Presse. 'Au avut loc multe întâlniri, unele făcute publice
SUA: Democrații pregătesc un val de legislație restrictivă asupra Inteligenței Artificiale (IA)
Democrații intenționează să lanseze un val de acte normative asupra sistemelor de Inteligență Artificială (IA) și dezvoltării centrelor de date, după ce vor prelua controlul asupra Congresului SUA în ianuarie, potrivit unor congresmeni, consilieri ai acestora și activiști, relatează vineri Reuters. Un asemenea val legislativ va presupune o schimbare radi














