Președintele libanez Joseph Aoun a promis luni că se va face dreptate, la cinci ani după explozia masivă din portul Beirut soldată cu peste 200 de morți și care este încă în curs de investigare, relatează AFP.

Pe 4 august 2020, una dintre cele mai mari explozii non-nucleare din istorie a devastat cartiere întregi ale capitalei libaneze, ucigând peste 220 de persoane și rănind 6.500.

Catastrofa, devenită un simbol al culturii impunității, a fost declanșată de un incendiu la un depozit în care tone de nitrat de amoniu, folosit ca îngrășământ, erau depozitate cu neglijență, în pofida avertismentelor repetate adresate celor mai înalți responsabili.

Joseph Aoun a subliniat luni că statul libanez s-a 'angajat să dezvăluie întregul adevăr, indiferent de obstacolele sau pozițiile înalte implicate'.

Luni a fost declarată zi națională de doliu, iar în zona portului, unde siluetele silozurilor de grâu distruse se înalță încă între macarale și containere, erau prevăzute manifestații pentru a cere dreptate.

'Legea se aplică tuturor, fără excepție', a asigurat președintele într-un comunicat, promițând 'transparență și integritate' în anchetă.

'Sângele apropiaților voștri nu va fi fost vărsat în zadar', a continuat el, adresându-se familiilor victimelor și adăugând: 'Vine dreptatea, vine răspunderea'.

Numeroase 'provocări'

Un prim judecător însărcinat în 2020 cu ancheta a renunțat la caz, după ce l-a pus sub acuzare pe fostul prim-ministru Hassan Diab și pe trei foști miniștri. Ancheta a fost reluată de judecătorul independent Tarek Bitar, care, la rândul său, a trebuit să o întrerupă în ianuarie 2023, confruntându-se cu ostilitatea unei mari părți a clasei politice, în special a Hezbollah, care l-a acuzat de imparțialitate, înainte de a fi urmărit penal pentru nesupunere.

După peste doi ani de impas, judecătorul și-a reluat activitatea la începutul acestui an, iar în prezent și-a finalizat interogatoriile, inclusiv pe cele ale lui Hassan Diab și ale unor oficiali militari și din sfera securității, în timp ce mai mulți foști miniștri care au fost citați nu s-au prezentat, a declarat un oficial din justiție pentru AFP sub condiția anonimatului.

Magistratul așteaptă în special un răspuns la solicitări de informații trimise în iulie mai multor țări arabe și europene, potrivit oficialului citat, iar odată finalizat, dosarul va trebui transmis parchetului pentru a-și da avizul, înainte de a fi formulate eventuale acuzații, a adăugat acesta.

Duminică, prim-ministrul Nawaf Salam, fost judecător la Curtea Internațională de Justiție, a declarat că stabilirea adevărului este 'o problemă națională', denunțând decenii de impunitate oficială.

Ancheta judecătorului Bitar a putut fi reluată după preluarea funcțiilor de către președintele Aoun și prim-ministrul său, care au promis să păstreze independența sistemului judiciar, pe fondul războiului dintre Israel și Hezbollah, care a slăbit grav în toamnă mișcarea șiită susținută de Iran.

Human Rights Watch și Amnesty International au subliniat luni că 'drumul către justiție rămâne plin de provocări politice și judiciare', în ciuda reluării anchetei.

'Singurii martori'

Mariana Fodoulian, din cadrul asociației familiilor victimelor, a deplâns faptul că 'timp de cinci ani, cei responsabili au încercat să se sustragă de la responsabilitate, crezând întotdeauna că sunt deasupra legii'.

'Nu cerem nimic mai mult decât adevărul', a declarat ea pentru AFP, adăugând: 'Nu ne vom opri până nu vom obține justiție completă'.

Coordonatoarea specială a ONU pentru Liban, Jeanine Hennis-Plasschaert, a cerut luni autorităților să 'ia toate măsurile necesare pentru a accelera procedurile legale legate de explozie'. Ambasadele SUA și Marii Britanii au cerut stabilirea responsabilităților, în timp ce Uniunea Europeană a subliniat că 'sfârșitul impunității este esențial pentru redresarea Libanului', într-un mesaj difuzat duminică.

Tot duminică, ministrul libanez al culturii, Ghassan Salame, a afirmat că silozurile de grâu parțial prăbușite vor fi incluse pe o listă de clădiri istorice. Familiile victimelor cer de mult timp conservarea lor ca memorial.

'Silozurile sunt singurii martori a ceea ce s-a întâmplat pe 4 august', a notat Mariana Fodoulian.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Florin Ștefan, editor online: Irina Giurgiu)