Iranul va purta noi discuții asupra programului său nuclear cu Germania, Franța și Regatul Unit vineri la Istanbul, la o lună după războiul de 12 zile cu Israelul, căruia în ultima etapă i s-au alăturat și SUA, relatează AFP.

'Ca răspuns la solicitarea țărilor europene, Iranul a acceptat să poarte o nouă rundă de discuții', a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, citat luni de televiziunea de stat iraniană, care a precizat că reuniunea va avea loc la Istanbul.

O sursă diplomatică germană a indicat anterior că Berlinul, Parisul și Londra 'continuă să lucreze intens pentru a găsi o soluție diplomatică durabilă și verificabilă la programul nuclear iranian' și preconizează o reuniune săptămâna aceasta.

'Iranul a demonstrat că este capabil să contracareze atacurile, dar a fost întotdeauna pregătit pentru o diplomație reală, reciprocă și de bună credință', a transmis duminică pe platforma X ministrul iranian de externe Abbas Araghchi.

Iranul este suspectat de țările occidentale și de către Israel că dorește să se doteze cu bomba atomică, ceea ce el dezminte, subliniindu-și dreptul la dezvoltarea unui program nuclear în scopuri civile.

Israelul a lansat la 13 iunie un atac surpriză, bombardând Iranul și eliminându-i pe principalii responsabili militari și oameni de știință implicați în dezvoltarea programului nuclear iranian.

SUA s-au alăturat ofensivei aliatului său israelian și a lovit trei instalații nucleare ale Iranului în noaptea de 21 spre 22 iunie.

De la aceste atacuri ordonate de președintele american Donald Trump, discuțiile au fost suspendate. Ultima reuniune între reprezentanții E3 (Germania, Franța și Marea Britanie) și Iran a avut loc la 21 iunie la Geneva, cu câteva ore înaintea bombardamentelor americane.

În paralel, președintele rus Vladimir Putin l-a primit duminică, la Kremlin, pe Ali Larijani, consilier apropiat al ghidului suprem iranian Ali Khamenei, pentru a aborda dosarul nuclear al Iranului.

Larijani 'a transmis evaluări ale situației care se agravează în Orientul Mijlociu și cu privire la programul nuclear iranian', a indicat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Putin a exprimat 'pozițiile binecunoscute ale Rusiei cu privire la modul de stabilizare a situației din regiune și de soluționare politică a programului nuclear al Iranului', a adăugat el.

Această întâlnire la Moscova nu fusese anunțată în prealabil, notează AFP.

Rusia menține relații bune cu Iranul, considerat principalul său aliat în Orientul Mijlociu, dar nu a susținut puternic Teheranul în timpul recentului său război cu Israelul și nici după atacurile americane asupra instalațiilor sale nucleare.

Moscova a denunțat săptămâna trecută un articol apărut în media americană Axios, potrivit căruia Putin ar fi 'încurajat' Iranul să accepte un acord cu Washingtonul care ar împiedica Teheranul să îmbogățească uraniu.

Iranul, mai multe puteri occidentale, China și Rusia au ajuns în 2015 la un acord care prevedea limitarea programului nuclear iranian în schimbul ridicării, în etape, a sancțiunilor împotriva țării. Dar SUA au ieșit în 2018 din acest pact, îndelung negociat, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, care a reimpus sancțiunile.

Teheranul și Washingtonul au purtat mai multe runde de discuții pe tema nucleară, cu medierea Omanului, înainte ca Israelul să lanseze războiul de 12 zile împotriva Iranului.

Țările europene au amenințat, la rândul lor, recent, cu declanșarea mecanismului 'snap-back', prevăzut în acordul din 2015, care prevede impunerea de sancțiuni dacă Iranul nu își îndeplinește angajamentele.

În acest context, șeful diplomației iraniene a avut o convorbire telefonică săptămâna trecută cu omologii săi britanic, francez și german, precum și cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Diplomații europeni i-au transmis ministrului Araghchi 'hotărârea lor de a utiliza mecanismul snap-back în absența unor progrese concrete' către un nou acord privind programul nuclear al Iranului.

Ministrul iranian de externe a negat vineri că această amenințare ar avea vreun temei 'moral sau legal', amintește AFP. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)