Ambițiosul scut antirachetă 'Golden Dome' (Domul de Aur) promovat de președintele american Donald Trump a stârnit întrebări și critici pe tema viabilității sale, a bugetului uriaș și a pericolelor pe care le prezintă în ceea ce privește militarizarea spațiului sau încurajarea proliferării, informează EFE.

Este un mecanism de apărare pentru rachetele intercontinentale și, deși pare a fi inspirat din numele 'Domul de Fier' (Iron Dome) al Israelului, este mult mai sofisticat din punct de vedere al amplorii și nivelului conceptual în comparație cu sistemul israelian și cu alte sisteme complementare ale Israelului, cum ar fi 'Săgeata' (Arrow) și 'Praștia lui David' (David's Sling).

În acest sens, a fost definit ca un 'sistem al sistemelor' datorită straturilor multiple din care este format, inclusiv stratul orbital, care folosește tehnologie existentă, dar netestată.

Unii dintre sateliții din acest strat trebuie să mobilizeze și să desfășoare un vehicul interceptor pentru a se ciocni cu racheta inamică și a o distruge.

Acest lucru este complicat deoarece fereastra pentru interceptarea unui proiectil în faza sa inițială de zbor (momentul ideal pentru distrugerea unei rachete) este de 3-5 minute, iar sateliții sunt mereu în mișcare, a declarat pentru EFE Laura Grego, directoarea departamentului de cercetare în domeniul securității globale de la Union of Concerned Scientists (Uniunea Oamenilor de Știință Îngrijorați, UCS - n.r.).

'Pentru a avea ceva la locul potrivit și în momentul potrivit, este nevoie de sute și sute, cel puțin, sau mai degrabă de mii (de sateliți), chiar și pentru a (intercepta) una sau două rachete', subliniază Grego, menționând că, dacă un stat 'avansat' din punct de vedere militar, precum Rusia sau China, decide să lanseze zece rachete simultan, 'acea constelație de sute sau mii de sateliți trebuie înmulțită cu zece'.

Saturarea sistemului

Acest scut, în opinia ei, 'nu este o modalitate viabilă de a construi o apărare', deoarece este 'întotdeauna într-un mare dezavantaj', având în vedere că inamicul poate oricând alege să 'satureze sistemul' cu un număr mai mare de rachete sau să 'atace direct sistemul în sine' cu arme care dezactivează sateliții.

'Din punct de vedere istoric, în domeniul apărării antirachetă, au fost inițiate numeroase proiecte, cheltuindu-se sute de milioane și, în unele cazuri, miliarde de dolari, doar pentru a fi anulate pentru că erau pur și simplu neviabile', amintește cercetătoarea, referindu-se la programe precum 'Războiul Stelelor' al administrației președintelui Ronald Reagan (1981-1989), care a costat cel puțin 60 de miliarde de dolari și care a fost abandonat în 1993.

Experta în arme nucleare și astrofizică spune că nu știe de ce administrația Trump este acum interesată de un astfel de proiect, dar este conștientă că 'sunt mulți bani de câștigat' pentru cei implicați, printre care se numără, pe lângă contractori cunoscuți precum Lockheed Martin și SpaceX, startup-uri din Silicon Valley precum Anduril sau Palantir.

Pachetul fiscal și bugetar masiv aprobat luna aceasta de Congres și semnat de Trump alocă 25 de miliarde de dolari pentru o fază inițială a scutului, pe care președintele a declarat că îl dorește terminat până la sfârșitul mandatului său, în 2029, și care va costa în total 175 de miliarde de dolari.

La rândul său, Biroul pentru Buget al Congresului estimează că costul total ar putea fi de 542 de miliarde de dolari pe o perioadă de 20 de ani.

Toate acestea îl fac cel mai scump sistem de apărare antirachetă aprobat vreodată, iar Grego consideră că, chiar și în lipsa aproape totală a informațiilor tehnice cu privire la 'Domul de Aur', 'dacă a fost alocată această sumă de bani, ceva tot trebuie să se materializeze'.

Un câmp de luptă orbital

O altă critică, împărtășită de experți precum Jeffrey Lewis de la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, este aceea că un sistem precum 'Domul de Aur' ar putea transforma spațiul într-un câmp de luptă - anulând consensul global al Tratatului privind Spațiul Cosmic din 1967 - având în vedere că adversarii SUA ar putea încerca să distrugă sateliții americani.

În acest domeniu, se crede că Rusia dezvoltă de mult timp un program de înarmare a sateliților cu focoase nucleare menite să distrugă alți sateliți, un concept îngrijorător din cauza reacțiilor haotice în lanț pe care acest lucru le-ar putea genera pentru numeroasele rețele de dispozitive care orbitează atmosfera și de care depind sisteme critice pentru comunicații și navigație aeriană și maritimă.

Un scut precum 'Domul de Aur' - explică Grego - nu numai că oferă un stimulent pentru a lansa o cursă a înarmărilor, dar 'generează și incertitudine' în privința ideii că SUA ar putea deveni prea sigure în spatele scutului lor, iar alte puteri, odată distrus conceptul de 'vulnerabilitate reciprocă', ar pierde capacitatea de a descuraja Washingtonul să atace primul.

'Pe scurt, nu numai că nu suntem interesați să construim aceste sisteme; nici nu avem interesul să spunem că vrem să le construim', conchide cercetătoarea despre acest proiect pe care, într-o scrisoare adresată secretarului apărării american, Pete Hegseth, patru congresmeni democrați l-au descris săptămâna trecută ca fiind 'prohibitiv de scump, ineficient din punct de vedere operațional, enorm de corupt și dăunător securității SUA și a lumii'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)