Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat miercuri că acordul la care s-a ajuns în cadrul NATO privind creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra negocierilor comerciale dintre UE și Statele Unite și speră că acestea vor fi încheiate 'rapid și cu succes'.

Într-un interviu acordat agenției de presă portugheze Lusa, în contextul primelor șase luni de mandat ca președinte al Consiliului European - care reunește șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale UE -, politicianul portughez a fost de părere că 'incertitudinea este cel mai rău scenariu posibil pentru economie' și, prin urmare, este crucial să se 'ofere rapid claritate' cu privire la viitorul relației comerciale dintre cei doi parteneri economici majori.

Tensiunile comerciale dintre Bruxelles și Washington au crescut după anunțul președintelui american Donald Trump de a impune taxe vamale de 25% pentru oțel, aluminiu și mașini europene și tarife reciproce de 20% pentru blocul UE, acestea din urmă fiind suspendate timp de 90 de zile. Însă acest termen expiră pe 9 iulie, iar comisarul UE pentru comerț, Maros Sefcovic, a călătorit în SUA săptămâna aceasta pentru convorbiri cu oficiali americani.

Pentru Antonio Costa, 'este evident că acordul la care europenii au ajuns cu americanii în cadrul NATO, chiar și rezolvând principala problemă din relațiile lor (...), nu poate decât să influențeze pozitiv negocierile comerciale'. 'Aș spune chiar că o consecință logică a acordului încheiat în cadrul NATO este un efect pozitiv asupra negocierilor comerciale', a adăugat el.

Joia trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Statele Unite că UE se pregătește pentru posibilitatea unei 'înțelegeri nesatisfăcătoare' și a promis să apere interesele europene. Câteva ore mai târziu, Donald Trump a declarat că Uniunea Europeană este 'foarte neplăcută' pentru că impune 'taxe foarte nedrepte' companiilor americane, dar a adăugat că UE 'va învăța în curând să nu mai fie atât de neplăcută'.

În interviul pentru Lusa, Antonio Costa a refuzat să comenteze remarcile președintelui SUA, alegând în schimb să se concentreze asupra a ceea ce consideră esențial: volumul comerțului dintre Statele Unite și Europa, care reprezintă 30% din comerțul global și 40% din PIB-ul mondial.

'Prin urmare, orice afectează aceste relații comerciale are un impact foarte negativ asupra economiei americane, un impact foarte negativ asupra economiei europene și un impact foarte negativ asupra economiei globale', a atras el atenția.

Potrivit lui Costa, Uniunea Europeană susține și a propus zero tarife vamale pentru Statele Unite, argumentând că tarifele vamale sunt de fapt taxe plătite de consumatori și, prin urmare, au un impact inflaționist. Aceasta nu este, însă, poziția administrației americane, care consideră tarifele vamale un instrument util de politică economică.

'Toată lumea crede contrariul, dar acesta este punctul de vedere al administrației americane și trebuie să ne străduim să gestionăm impactul asupra economiei globale, europene și, de asemenea, americane. Negociem pentru a minimiza efectele acestei viziuni', a insistat președintele Consiliului European.

Costa recunoaște că, în cele din urmă, negocierile ar putea fi amânate, dar consideră că acest lucru ar 'prelungi incertitudinea. Orice rezolvă lucrurile cât mai repede posibil rezolvă și incertitudinea, dar, în mod ideal, rezultatul ar trebui să fie unul pozitiv pentru ambele părți - sau, cel puțin, cât mai puțin negativ posibil pentru amândouă'.

În ceea ce privește NATO, Costa a remarcat că summitul de săptămâna trecută a rezolvat îndoielile legate de continuitatea NATO.

'După câteva luni în care au existat îndoieli cu privire la supraviețuirea alianței transatlantice, toți partenerii și-au exprimat dorința de a rămâne uniți, de a-și consolida relația și au convenit asupra unor noi obiective pentru consolidarea Alianței Atlantice, care, până la proba contrarie, rămâne cea mai eficientă forță de apărare colectivă pe care o avem la scară globală', a declarat președintele Consiliului European.

Cât despre SUA, Costa consideră că 'au fost foarte clare - dacă vreți, și-au reînnoit jurămintele tocmai la această reuniune a Alianței Atlantice'.

Totuși, el a atras atenția că a investi în apărare fără a menține statul bunăstării în UE ar echivala cu o 'sinucidere colectivă'.

'Cei care spun că trebuie să alegem între statul bunăstării și cheltuielile pentru apărare propun sinuciderea colectivă, deoarece nimeni nu se mobilizează pentru apărare decât dacă este vorba să-și protejeze modul de viață. Iar ceea ce definește modul nostru de viață european este tocmai existența acestui stat puternic al bunăstării', a atras el atenția. 'Acest lucru este absolut esențial, deoarece apărarea nu înseamnă doar cheltuieli militare - ci reprezintă mobilizarea societății în ansamblu pentru a se apăra. Și ce înseamnă pentru societate să se apere? Înseamnă să-și apere valorile și modul de viață', a adăugat Costa.

În opinia sa, 'este fundamental (ca UE) să mențină acest stat al bunăstării și să aibă abilitatea de a organiza economia pentru a genera resursele necesare pentru a susține aceste investiții în apărare'. Într-o perioadă de război continuu în Ucraina, din cauza invaziei ruse și a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, Costa a insistat că 'Europa s-a schimbat radical' deoarece 'există acum o înțelegere larg răspândită a faptului că pacea fără apărare este o iluzie'.

'Cea mai bună modalitate de a păstra astăzi relația transatlantică este o Europă a apărării, un pilon european al NATO și o autonomie strategică sporită pentru Europa', a mai susținut înaltul oficial european.

În privința războiului din Ucraina, președintele Consiliului European consideră că UE trebuie să continue să facă presiuni asupra Kremlinului cu noi sancțiuni, deoarece 'nu există niciun indiciu' că Rusia este dispusă să negocieze un armistițiu care să vizeze pacea în Ucraina.

'Rusia a respins un armistițiu, Rusia a refuzat să participe la nivel înalt la eforturile de negociere și, de fapt, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei - prin urmare, nu pare că Rusia are vreo înclinație de a negocia pacea', a apreciat Costa.

'În mod ideal, războiul nu ar fi trebuit să înceapă niciodată; al doilea cel mai bun scenariu ar fi ca acesta să se încheie în clipa următoare, (dar) realitatea este că, în ciuda întregului sprijin pe care l-am acordat eforturilor președintelui Trump de a negocia pacea, aceste eforturi nu au avut niciun răspuns din partea Rusiei', a continuat înaltul oficial european, apreciind totodată că blocul comunitar trebuie 'nu numai să continue să sprijine Ucraina, ci și (...) să crească presiunea asupra Rusiei'.

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, Costa a dat asigurări că UE dispune de 'o serie' de decizii cu 'consecințe concrete' pe care le poate lua în ceea ce privește relația sa cu Israelul, ca urmare a încălcării drepturilor omului în Gaza.

'Pentru prima dată, avem de luat o serie de decizii cu consecințe concrete pentru relația noastră cu Israelul, nu pentru că ne dorim un conflict cu Israelul, ci ca urmare a unei realități pe care nimeni nu o poate ignora', a explicat el, subliniind că 'pentru prima dată există un raport oficial al UE care recunoaște încălcarea drepturilor omului în Gaza, iar Consiliul European a mandatat Consiliul (UE) să tragă concluziile potrivite din aceste fapte cu privire la acordul de asociere cu Israelul'.

Antonio Costa, unul dintre liderii UE care au condamnat cel mai vocal situația umanitară din Gaza, și-a început mandatul de doi ani și jumătate ca președinte al Consiliului European la 1 decembrie 2024, devenind primul socialist și primul portughez care ocupă această funcție, amintește Lusa. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)