O altercație a izbucnit vineri între poliție și preoți în Armenia, la două zile după arestarea unui arhiepiscop acuzat de tentativă de lovitură de stat, în timp ce relațiile se degradează între Biserica Apostolică și autoritățile de la Erevan, relatează AFP.

Agenți de poliție mascați au încercat să pătrundă în reședința lui Karekin al II-lea, șeful acestei biserici - principala a țării - pentru a-l aresta pe arhiepiscopul Mikael Adjapahian.

Autoritățile anunțaseră joi deschiderea unei anchete împotriva lui Adjapahian, acuzat de lansare a unor ''apeluri publice pentru preluarea puterii (...) și răsturnarea violentă a ordinii constituționale''.

Aceste tensiuni între Biserică și autorități survin la o zi după plasarea în detenție a 15 persoane, printre care și arhiepiscopul Bagrat Galstanian, un opozant al premierului Nikol Pașinian.

Autoritățile îl acuză pe Galstanian că și-a ''procurat mijloacele și instrumentele necesare pentru a comite acte teroriste și a prelua puterea'', potrivit Comitetului de Investigații de la Erevan. Apărarea denunță însă un caz motivat politic.

La sosirea poliției vineri, celălalt arhiepiscop, Mikael Adjapahian, a declarat că va fi de acord să se predea, susținându-și în același timp nevinovăția. Dar localnicii și preoții au închis porțile reședinței, împiedicându-l pe Adjapahian să se predea poliției. Poliția a anunțat suplimentarea efectivelor pentru a pune în aplicare mandatul de arestare.

Aceste tensiuni dintre Biserică și guvern au loc pe fondul neîncrederii față de premierul Nikol Pașinian. Anul trecut, Bagrat Galstanian a condus proteste antiguvernamentale la care manifestanții l-au criticat pe Pașinian pentru cedarea provinciei Karabah către Azerbaidjan și i-au cerut demisia.

Relațiile dintre aceste două puteri ale statului armean s-au deteriorat și mai mult după ce Nikol Pașinian i-a îndemnat pe fidelii Bisericii Apostolice, care este foarte influentă în Armenia, să-l înlăture pe liderul acesteia, Karekin al II-lea, care îl criticase de mai multe ori pentru gestionarea conflictului din Karabah.

Fost jurnalist și politician de opoziție, Nikol Pașinian a ajuns la putere în 2018 în urma protestelor pe care le-a condus. Considerat de Rusia un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei ''revoluții colorate'', el nu a primit în războiul cu Azerbaidjanul din anul 2020 sprijin din partea Moscovei, motiv pentru care Pașinian a dus de atunci o politică de distanțare față de Rusia.

Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morți, a fost oprit printr-un armistițiu negociat de Rusia în fața unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah și teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfășurat la începutul anilor '90.

Armata azeră a lansat apoi în septembrie 2023 o nouă operațiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei Karabah, fără ca trupele ruse de menținere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abținându-se să mai intervină militar pentru a susține forțele separatiștilor armeni din Karabah, care în consecință au capitulat rapid în fața ofensivei azere, iar majoritatea populației armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Gabriela Badea)