Campania militară de atacuri aeriene lansată pe 13 iunie de Israel împotriva Iranului a întârziat programul nuclear al acestei țări ''cu câțiva ani'', a declarat marți seara șeful Statului Major al armatei israeliene, care a avertizat totuși că, în pofida armistițiului intrat în vigoare mai devreme în aceeași zi, campania împotriva Iranului nu s-a încheiat, ci intră într-o nouă fază, relatează AFP.

''Tocmai am încheiat o etapă importantă, dar campania împotriva Iranului nu s-a terminat. Începem un nou capitol pe baza progreselor înregistrate în campania actuală'', a declarat într-un comunicat șeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Eyal Zamir.

''Am întârziat programul nuclear al Iranului cu câțiva ani, la fel și programul său de rachete'', a adăugat el.

În acest timp, Agenția pentru Energie Atomică a Iranului a susținut că această țară este pregătită să reia activitățile de îmbogățire a uraniului. ''Programul nuclear al Iranului se va relua fără întrerupere și suntem pregătiți să reluăm îmbogățirea (uraniului), programul nostru nu se va opri'', a transmis respectiva agenție, potrivit presei iraniene.

La rândul său, reședintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat în aceeași zi că țara sa nu dorește să obțină arme nucleare, dar va continua să își apere ''drepturile legitime'' asupra programului său nuclear civil.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a exprimat satisfacția față de armistițiul încheiat între Israel și Iran și a cerut Teheranului să reia cooperarea cu această instituție.

Israelul a asigurat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, care la rândul său a dat asigurări că o încetare a focului între Iran și Israel a intrat în vigoare și aceasta trebuie respectată.

Susținând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat pe 13 iunie o campanie puternică de atacuri aeriene care au țintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak, cu scopul declarat de a neutraliza programul nuclear iranian și stocul de rachete balistice cu care Teheranul a răspuns acestei campanii prin atacuri în valuri asupra Israelului. De asemenea, Israelul a ucis membri de rang înalt din rândul armatei iraniene și Gardienilor Revoluției, precum și cercetători din sectorul nuclear.

Însă pentru lovirea instalațiilor nucleare iraniene amplasate în subteran, în special uzina de la Fordow, situată la circa 80 de metri sub un munte, Israelul avea nevoie de implicarea SUA, armata israeliană neavând bombe anti-buncăr suficient de puternice.

Prin urmare, Statele Unite au lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică ''Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții'', în care au atacat instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului de la Fordow, Natanz și Isfahan. Au fost folosite în atac 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de avioane militare, printre care șapte bombardiere invizibile B-2, acestea din urmă lansând bombele anti-buncăr, care, conform imaginilor din satelit, au provocat cel puțin șase mari cratere deasupra amplasamentului uzinei de la Fordow.

Totuși, nu este clar dacă Iranul a reușit înaintea acestor atacuri să retragă din instalațiile nucleare uraniu îmbogățit pe care să-l fi pus la adăpost în altă parte. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)