Negocierile ruso-ucrainene care vor avea loc joi la Istanbul vor aborda chestiuni politice și tehnice, a declarat miercuri consilierul de politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, relatează agenția EFE.

'Delegația va aborda chestiuni politice și, aș spune, de asemenea un ansamblu de chestiuni tehnice', iar în funcție de aceste teme vor fi selectați membrii acestei delegații, a afirmat în fața presei ruse Iuri Ușakov, care nu a clarificat dacă el va face parte din delegație.

Nici purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, nu a adus mai multe lămuriri pe acest subiect la conferința sa zilnică de presă. Numele membrilor delegației ruse vor fi comunicate după ce vor fi primite 'instrucțiunile corespunzătoare din partea președintelui' Putin, a indicat Peskov.

Liderul de la Kremlin a avut inițiativa acestor negocieri, după ce a respins un ultimatum prin care principalii aliați europeni ai Ucrainei au amenințat Rusia că dacă începând de lunea care a trecut nu acceptă o încetare a focului pentru 30 de zile îi vor impune noi sancțiuni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit și el apoi cu inițiativă, aceea de a se întâlni direct cu Putin la Istanbul joi, cerere la care până în prezent Kremlinul nu a răspuns. Zelenski se află miercuri în capitala turcă Ankara, unde are o întâlnire cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, și a declarat că se va deplasa joi la Istanbul numai dacă Putin confirmă prezența sa acolo la negocieri.

La rândul său, președintele american Donald Trump, care desfășoară un turneu în Orientul Mijlociu, a declarat luni că intenționează să efectueze o escală joi în Turcia dacă va considera că prezența sa ar putea fi utilă la negocierile ruso-ucrainene menite să pună capăt războiului.

Răspunzând miercuri unei întrebări pe acest subiect, Trump a spus că nu știe dacă Putin va veni în Turcia. 'El ar vrea ca eu să fiu acolo, iar aceasta este o posibilitate (...) Nu știu dacă el va veni dacă eu nu vin. Vom afla', a spus președintele SUA.

Și consilierului prezidențial rus Ușakov i-a fost adresată o întrebare despre o posibilă venire a președintelui american la negocierile de la Istanbul, dar el s-a arătat sceptic, afirmând că Trump 'este ocupat cu chestiuni serioase' în Orientul Mijlociu.

Totuși, Washingtonul a confirmat că se vor deplasa în Turcia pentru negocierile ruso-ucrainene secretarul de stat Marco Rubio, precum și emisarii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Keith Kellogg.

De partea ucraineană, aceasta va decide asupra pașilor următori asupra negocierilor de pace cu Rusia de la Istanbul după ce se va clarifica dacă Putin 'este speriat' să vină la discuții cu Zelenski în Turcia, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică ucraineană.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga va avea în Turcia o întâlnire cu omologul său turc Hakan Fidan, dar nu a confirmat până în prezent vreun contact acolo cu partea rusă.

O propunere de plan de pace avansată luna trecută de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.

Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni au cerut amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu - fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean -, amânarea de asemenea a ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.

De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea 'cauzelor profunde' ale acestuia și 'interesele legitime de securitate ale Rusiei', formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.

Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc tot la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea fostei administrații americane a președintelui Joe Biden și a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat categoric opoziția. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)