O rețea sofisticată de conturi false pe social media a sărit în apărarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte după ce acesta a fost trimis în fața Curții Penale Internaționale (CPI) pentru a răspunde acuzațiilor privind sângerosul război împotriva drogurilor pe care l-a purtat, relatează Reuters.

Circa o treime dintre conturile care discutau arestarea fostului președinte pe platforma X, majoritatea elogiindu-l pe Duterte și atacând virulent curtea, sunt false, potrivit unei cercetări puse la dispoziția Reuters de o firmă din domeniul tehnologiei, care consideră că aceasta este o campanie 'deliberată, organizată'.

Conturile au acționat cu o sofisticare care a făcut să fie dificil să fie deosebite de cele ale unor persoane reale, a adăugat sursa citată.

Proliferarea agresivă a dezinformării a început să afecteze comunicarea în preajma alegerilor de la jumătatea mandatului de luna viitoare din Filipine, susține compania Cyabra, cu sediul în Israel, care folosește inteligența artificială pentru a identifica conturi false.

Concluziile sale se fac ecoul avertismentelor din partea parlamentarilor și cercetătorilor din Filipine și indică o manipulare 'neîntreruptă' tot mai sofisticată într-o țară considerată 'pacientul zero' pentru dezinformarea globală.

Un alt studiu consultat de Reuters arată că până la 45% dintre discuțiile despre alegeri - o confruntare între președintele Ferdinand Marcos Jr. și tabăra Duterte - au fost inițiate de conturi neautentice, între care identități frauduloase, avataruri și boți.

'Ceea ce am găsit în Filipine nu este doar o creștere a dezinformării în războiul digital', a declarat CEO-ul Cyabra, Dan Brahmy.

'Aceste rețele false au influențat conversația', a spus Brahmy, adăugând că aceste conturi legate de alegeri ar putea avea circa 54 de milioane de vizualizări.

'Iar dacă acest lucru se întâmplă atât de vizibil în Filipine, este naiv să credem că nu se întâmplă și în alte părți', a mai spus el.

Firma nu a reușit să depisteze originile conturilor false, deși probabil există o singură sursă, notează Reuters. Purtători de cuvânt ai guvernului Marcos și ai lui Duterte nu au răspuns unor solicitări de a comenta informațiile.

'Operațiuni clandestine digitale'

Nivelul 'dezinformării coordonate' văzut în Filipine este mult peste cel tipic de 7-10% din conversațiile online la nivel global despre 'chestiuni foarte sensibile sau care polarizează', potrivit Cyabra, care a monitorizat campanii similare în întreaga lume.

Compania a aflat că 16% din conturile de pe rețeaua X implicate în discuțiile despre turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024 - care au fost anulate din cauza acuzațiilor de amestec al Rusiei - erau false.

Utilizarea conturilor false și a influencerilor plătiți pentru operațiuni politice este foarte răspândită în Filipine, numeroase partide politice apelând la 'armate de click-uri', creditate că l-ar fi ajutat pe Duterte să devină președinte în 2016.

Analiștii au depistat semnele unei armate de troli în zilele după arestarea lui Duterte luna trecută, când au apărut pe social media numeroase afirmații potrivit cărora CPI nu are jurisdicție sau care cataloghează reținerea lui Duterte drept 'o răpire'.

Președinția lui Duterte din perioada 2016-2022 a fost definită de un război dur împotriva drogurilor, în timpul căruia poliția filipineză susține că au fost uciși 6.200 de suspecți.

Cyabra, care susține că tehnologia sa de tip 'machine learning' poate identifica conturile false prin semnale comportamentale, a analizat 1.890 de profiluri care au generat 5.500 de postări și comentarii pe X despre arestarea lui Duterte.

Circa o treime dintre ele au fost semnalate ca false, responsabile pentru peste 1.300 de postări care au generat peste 7.000 de acțiuni, între care like-uri, comentarii și redistribuiri, având un reach potențial de peste 11,8 milioane de vizualizări, a menționat compania.

Cyabra a precizat că aceste conturi au postat simultan, cu vârfuri coordonate de activitate, conținut identic și promovarea acelorași hashtag-uri și narațiuni.

'Conținutul produs de profilurile false au arătat un obiectiv clar: stimularea sprijinului public pentru Rodrigo Duterte și conturarea unei narațiuni favorabile privind moștenirea sa în perioada arestării sale', a menționat firma.

Profiluri false, 'fără semne vizibile'

Valul de dezinformare pro-Duterte a crescut puternic sprijinul pentru narațiunea că Duterte a fost răpit de CPI din ordinul guvernului Marcos, a declarat Victor Andres 'Dindo' Manhit, un analist politic din Manila care este printre fondatorii firmei de consultanță Stratbase Group.

'Nici o societate nu este pregătită să depisteze dezinformarea, dar trebuie, ca națiune, să luptăm împotriva ei', a mai spus el.

Duterte a fost arestat la Manila la solicitarea CPI, fiind acuzat de infracțiuni precum crime împotriva umanității în timpul războiului său împotriva drogurilor, care a atras condamnări în întreaga lume.

Fostul președinte, care încă nu a anunțat cum va pleda, are programată o audiere pe 23 septembrie. Într-o postare pe Facebook de după arestarea sa, Duterte a scris: 'Voi fi responsabil pentru tot'.

Studiul Cyabra a descoperit că proliferarea profilurilor false care discută despre alegeri se petrece în întreg spectrul politic. Din cele 2.154 de profiluri examinate de firmă între 1 ianuarie și 10 martie, 37% erau false.

Din cele 3.033 de profiluri care discutau despre o coaliție susținută de actuala guvernare, circa 45% erau false, potrivit companiei.

Profilurile erau 'conectate strategic pentru a amplifica fiecare conținutul celuilalt', creând 'iluzia unui puternic sprijin public sau a opoziției', cu explozii coordonate de postări la frecvențe care nu sunt omenește posibil.

Multe profiluri false au interacționat cu conturi reale, implicându-se ușor în discuții, chiar cu jurnaliști, luând parte la dezbateri și reacționând în timp real, susține Cyabra.

'Dacă pur și simplu dai scroll, nu le dă nimic de gol, sunt concepute să se piardă în peisaj', mai menționează compania. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)