Milioane de refugiați ucraineni aflați în Uniunea Europeană și-ar putea vedea statutul juridic în pericol, întrucât nu există deocamdată nicio intenție clară de a li se permite să rămână pe teritoriul UE după încheierea războiului între Rusia și Ucraina, notează luni Euractiv.

De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, directiva europeană privind protecția temporară (TPD) a fost colacul de salvare pentru aproximativ 4,3 milioane de ucraineni. TPD le permite țărilor membre ale UE să le acorde cetățenilor ucraineni dreptul de a trăi, de a lucra și a avea acces la beneficii sociale, cei mai mulți fiind înregistrați în Polonia, Germania, Republica Cehă și Slovacia.

Însă, odată cu continuarea discuțiilor privind o încetare a focului, această plasă de siguranță ar putea fi înlăturată.

Sondaje recente arată că numărul refugiaților ce intenționează să se întoarcă în Ucraina este în scădere. Datele difuzate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) indică o scădere de la 77% în 2023 la 65% în 2024.

Proporția celor indeciși a crescut la 24% în 2024 de la 18% în anul anterior, iar cea a refugiaților ucraineni care afirmă că nu au nicio speranță de a reveni în țara lor a fost anul trecut de 11%, față de 5% în 2023.

O încetare a focului ar putea schimbe situația peste noapte, lăsând țările gazdă să decidă dacă relaxează această protecție, dacă iau măsuri în direcția integrării refugiaților ucraineni sau dacă îi trimit acasă.

Într-un bloc comunitar paralizat frecvent de dezbaterile privind migrația, orice măsură la nivelul UE de a prelungi protecția temporară este probabil să producă tensiuni politice.

TPD, în sistemul de azil al UE poreclită ''frumoasa adormită'', rămăsese neutilizată de la adoptarea sa în 2001. Însă anul trecut, guvernele din UE au convenit să extindă această directivă până în martie 2026, depășind cadrul său inițial ce permitea o perioadă de protecție de doi ani, cu o posibilă prelungire de un an. Orice prelungire este analizată anual.

Ar putea exista ''alte viitoare prelungiri'', în opinia lui Jasmijn Slootjes, director adjunct al Migration Policy Institute Europe (MPIE).

Totuși, deși directiva a oferit o protecție rapidă, natura sa provizorie creează obstacole pentru ucraineni.

''Dacă ai doar un statut legal timp de un an, obținerea unui contract de închiriere pe termen lung devine foarte dificilă și nu este atât de probabil că angajatorii îți vor oferi un contract'', explică Slootjes.

În plus, nivelurile de protecție diferă de la țară la țară. Fiecare țară a UE interpretează o directivă în maniere ușor diferite în legislația sa națională, ceea ce înseamnă că ucrainenii sunt tratați în mod diferit în funcție de țara unde se stabilesc.

În ce o privește, Comisia Europeană a declarat că va analiza pașii următori, printre care ''extinderea sau nu'' a protecției temporare și sprijinirea celor care optează să revină în Ucraina.

Orice decizie de a pune capăt protecției temporare are nevoie de acordul tuturor statelor membre UE. Chestiunea urmează să fie dezbătută la Consiliul Justiției și Afaceri Interne din luna iunie, de la Luxemburg, potrivit Euractiv. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)