Atacurile lui Donald Trump împotriva NATO și a ordinii stabilite subminează încrederea aliaților săi în umbrela nucleară americană, alimentând temeri privind o proliferare pe termen lung a armelor nucleare, potrivit experților citați într-o analiză France Presse.

'Încrederea în umbrela nucleară americană a fost profund zdruncinată de retorica provocatoare și incoerentă a lui Trump', afirmă expertul Byong-Chul Lee, de la Universitatea Kyungnam din Seul.

Criticile împotriva NATO, apropierea de Rusia, cuvintele măgulitoare la adresa lui Kim Jong Un, care marchează începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump provoacă îngrijorare aliaților săi aflați timp de decenii sub protecția capacității de descurajare americane.

Și dacă recent riscul de proliferare a armelor nucleare provenea de la state precum Coreea de Nord și Iran, aliați ai Washingtonului nedotați cu arma nucleară par în prezent să redeschidă dezbaterea.

'Se observă din ce în ce mai mult discursuri despre proliferare' și nu din partea unor state paria, în Europa și în Asia, chiar dacă aceste discursuri urmăresc în primul rând să facă presiuni asupra Washingtonului, afirmă Heloise Fayet, responsabilă pentru programul de descurajare și proliferare de la Centrul francez de cercetare Ifri.

'Politica administrației Trump crește riscul de proliferare nucleară în rândul aliaților', apreciază Artur Kacprzyk, de la centrul de cercetare polonez PISM.

Această pierdere a încrederii survine pe fondul 'deteriorării mediului general de securitate, cu conflicte în curs de desfășurare în Europa, în Orientul Mijlociu și tensiuni în Asia', menționează Syed Ali Zia Jaffery, director adjunct al centrului CSSPR de la Universitatea pakistaneză din Lahore.

În afară de teama că ar fi abandonați în caz de atac, aliații Washingtonului s-ar putea teme și de inițiativele lui Donald Trump, care vrea reînnoiască dialogul privind controlul armamentului cu Moscova și Beijingul.

'Cei sacrificați în cazul unui eventual acord vor fi desigur europenii și aliații SUA din Asia', apreciază Heloise Fayet.

Potrivit lui Syed Ali Zia Jaffery, 'dacă nu aveți garanții din partea protectorului vostru, căutați alte opțiuni și arma nucleară este una. Nu-mi imaginez că țări care ar putea să trebuiască să facă față unei agresiuni teritoriale din partea unei țări înarmate nuclear nu se gândesc' să se alăture clubului puterilor nucleare actuale: SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord.

'Coreea de Sud este aliata SUA cea mai susceptibilă să aibă în vedere achiziționarea armei nucleare, în special pentru că se confruntă cu Coreea de Nord', care deține arma nucleară, explică Byong-Chul Lee.

Ideea se bucură de sprijinul populației, dar 'elitele sud-coreene rămân prudente față de instabilitatea strategică, reacțiile diplomatice negative și potențiale sancțiuni internaționale', afirmă el.

În Europa, unde președintele francez Emmanuel Macron a propus o dezbatere asupra dimensiunii europene a descurajării franceze, Polonia este în prima linie.

Premierul polonez Donald Tusk nu a 'exclus dotarea țării sale cu arme nucleare', chiar dacă procesul 'ar fi lung și dificil', subliniază Kacprzyk.

De fapt, o astfel de proliferare nu este pentru viitorul imediat, subliniază acești analiști.

Aliații SUA sunt legați prin Tratatul de neproliferare (TNP), piatra de temelie a arhitecturii nucleare mondiale. Este posibilă retragerea din acest pact, însă deocamdată doar Coreea de Nord a făcut-o.

'Trebuie să se facă față unor constrângeri normative, financiare, tehnice', explică Heloise Fayet, subliniind că țările non-nucleare europene sunt mai puțin avansate decât Coreea de Sud sau Japonia.

Țări rivale ar putea de asemenea să vrea să împiedice dezvoltarea programelor nucleare militare.

În Europa, Rusia ar putea 'să încerce să facă să eșueze un program, inclusiv atacând instalații', așa cum Israelul a lovit reactorul nuclear irakian Osirak în anii 1980, afirmă Kacprzyk.

În pofida obstacolelor, multe din aceste țări 'au o capacitate nucleară latentă. Când aveți capacitatea și nevoia strategică, aveți șanse bune de succes. Pakistanul a demonstrat că este dificil să fie oprită o țară hotărâtă', subliniază Syed Ali Zia Jaffery.

O altă incertitudine ar putea fi atitudinea pe care administrația Trump ar adopta-o față de revirimentul aliaților săi.

'Coreea de Sud nu ar putea să devină o țară nucleară fără aprobarea tacită a Washingtonului', apreciază Byong-Chul Lee.

SUA, care deschiseseră umbrela nucleară în parte pentru a evita o proliferare printre aliații săi, au 'gestionat până în prezent acest risc, exercitând presiuni și oferind garanții suplimentare. Ele și-au abandonat proiectul de reducere a trupelor sale convenționale în Coreea de Sud în anii 1970', amintește expertul polonez citat.

Susținerea neproliferării era până acum 'un pilon bipartizan al politicii externe americane', scriau la începutul lunii martie cercetătorii americani Ankit Panda, Vipin Narang și Pranay Vaddi, într-un articol postat pe site-ul War on the Rocks, consacrat problemelor de apărare.

Dacă aceasta se schimbă, proliferarea nucleară ar putea să pună în încurcătură politica 'America First' a președintelui american, avertizează aceștia. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)