''Scuze, Emmanuel, pot să te sun eu înapoi în 15-20 de minute?'': în mijlocul unei discuții cu presa, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este întrerupt de un apel al președintelui francez. ''Noua diplomație'' a telefoanelor mobile își spune cuvântul în revoluțiile geopolitice, scrie miercuri AFP.

De la întoarcerea la Casa Albă a lui Donald Trump, care a călcat pe accelerație pentru a pune capăt războiului din Ucraina, telefoanele sună mai des ca oricând de la Washington la Paris, via Londra, Kiev și chiar Moscova.

Emmanuel Macron vorbește ''aproape în fiecare zi'' cu omologii săi ucrainean și american, dă asigurări anturajul său; aceeași frecvență și cu premierul britanic Keir Starmer.

La Quai d'Orsay circulă deja anecdota că diplomații sunt nemulțumiți de la inventarea telefonului, pentru că apelurile directe între lideri îi pot face mai puțin importanți pe emisari. Or, telefonul mobil amplifică și mai mult această tendință.

Potrivit unui consilier al președintelui francez, ceea ce se conturează este chiar ''o nouă diplomație'', ''mai directă și mai spontană'', alcătuită din schimburi ''mai dese, mai rapide'' între lideri.

Dacă un ''call'' între șefi de stat sau de guvern era programat în prealabil de către asistenții lor și se desfășura în prezența lor, acum acest lucru poate fi mult mai puțin formal.

Emmanuel Macron, care a subliniat el însuși importanța diplomatică a relațiilor personale, inclusiv cu omologii săi cei mai controversați, le spune interlocutorilor săi că Donald Trump îl poate contacta pe ''linie directă'' fără preaviz, forțându-l să părăsească o întâlnire pentru o scurtă discuție telefonică.

O disponibilitate esențială, se consideră la Paris, pentru a putea spera la o cât de mică influență asupra deciziilor președintelui american.

Miza este ca Europa și Ucraina să aibă un cuvânt de spus în discuțiile care altfel s-ar desfășura într-un tete-a-tete cu risc ridicat între Statele Unite și Rusia.

Aceste schimburi nu sunt un lucru nou și au fost probabil frecvente în momente de apogeu al unor crize.

Depinde însă și de personalități: lui Donald Trump îi plac contactele fără intermediari, și a putut să comunice astfel încă din primul mandat (2017-2021), în timp ce predecesorul său, democratul Joe Biden, a preferat să treacă prin clasicul 'proces birocratic', a relatat un fost diplomat.

Mesaje criptate

''Dar tot s-a accelerat foarte mult. Există o schimbare de ritm care duce la o schimbare a naturii relațiilor'', a declarat pentru AFP fostul ambasador francez Michel Duclos, expert la Institut Montaigne.

Potrivit acestuia, de partea franceză, ''acest lucru are drept consecință concentrarea și mai mult a politicii externe la Elysee'' (președinția).

La Kiev, Volodimir Zelenski a început încă de la startul invaziei ruse, în februarie 2022, să utilizeze canalul apelurilor directe pe smartphone, mai întâi cu omologul său polonez Andrzej Duda, uneori pentru a debloca ''probleme logistice sau administrative de la granița' pe unde era direcționat ajutorul militar occidental, își amintește un apropiat al președintelui ucrainean. Acest lucru a făcut posibile 'simplificarea și accelerarea lucrurilor la maximum''.

Corolarul: consilierii nu sunt întotdeauna prezenți, iar ''dacă liderul nu îi pune rapid la curent, riscul este să nu mai fie pe aceeași lungime de undă'', avertizează Michel Duclos.

La fel, comunicatele care prezintă conținutul acestor discuții bilaterale devin din ce în ce mai rare. Emmanuel Macron postează tot mai frecvent el însuși o scurtă concluzie pe rețelele de socializare, așa cum făcea deja Donald Trump.

Dar aceste apeluri directe pe telefonul mobil sunt limitate la doar câțiva lideri. Linia telefonică ''oficială'' rămâne în vigoare, în paralel.

Astfel, dacă președintele american i-a dat numărul său de mobil omologului său ucrainean, acesta din urmă nu l-a folosit niciodată.

Cât despre Donald Trump, cele două convorbiri telefonice ale sale cu Vladimir Putin din februarie și martie, care l-au scos pe președintele rus din izolarea sa față de Occident, par să fi urmat un proces diplomatic tradițional.

Miliardarul republican s-a lăudat însă că a vorbit ''de mai multe ori'' cu liderul de la Kremlin în cursul ''altor convorbiri'' despre care nu există nicio înregistrare oficială.

Totuși, dacă cei doi președinți discută între ei doar în doi, ''este periculos'', avertizează Michel Duclos, care se teme de capacitatea lui Vladimir Putin de a-și ''manipula'' interlocutorul.

În opinia lui Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, o societate de analiză specializată în riscuri politice, aceste contacte informale ''sunt foarte pozitive dacă au loc între doi lideri care au încredere unul în celălalt, în cadrul unei relații stabile''. Ceea ce, în ochii lui, nu este cazul când vine vorba de Donald Trump.

În fine, astfel de comunicări ridică și problema confidențialității. Potrivit unor surse diplomatice, liderii comunică frecvent prin mesagerie criptată. Dar, chiar prin intermediul unei astfel de platforme, Signal, un jurnalist american a avut acces, din greșeală, la discuții privind planuri militare secrete între înalți oficiali ai administrației Trump, într-o breșă de securitate puternic criticată. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)