Deputații francezi au adoptat în noaptea de miercuri spre joi o rezoluție în vederea întăririi sprijinului pentru Ucraina și care include un apel pentru confiscarea activelor ruse înghețate, căreia i se opune guvernul, informează AFP.

Asupra acestei probleme, ca și asupra celei privind construcția unei apărări a Europei sau a sprijinului pentru procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), parlamentul francez s-a arătat divizat în timpul dezbaterilor, uneori tumultoase.

Rezoluția are în esență o valoare simbolică, însă deputații speră că ea le va permite să influențeze linia guvernului.

Textul a fost adoptat cu 288 de voturi pentru și 54 de voturi împotrivă, cu susținerea deputaților din majoritatea prezidențială, a socialiștilor, ecologiștilor și partidelor de dreapta Republicanii și Orizonturi.

Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală) și deputații comuniști au votat împotrivă. Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) s-a abținut.

Examinarea acestui text intervine în plin tumult geopolitic, marcat de accelerarea negocierilor de pace, cu acordul Ucrainei pentru o propunere americană în vederea unui armistițiu de 30 de zile cu Rusia.

Rezoluția îndeamnă UE, NATO și ''alte țări aliate'' să ''continue și să sporească sprijinul lor politic, economic și militar pentru Ucraina''.

De asemenea, deputații francezi au amendat textul pentru a invita UE ''să construiască o apărare europeană independentă''.

Însă subiectul activelor ruse s-a impus cu precădere, în condițiile în care în Europa se înmulțesc apelurile în favoarea unei confiscări.

Textul final ''îndeamnă UE și statele membre să treacă fără întârziere la confiscarea activelor ruse înghețate și imobilizate, (...), pentru a finanța susținerea militară a Ucrainei în rezistența și reconstrucția sa''.

Dobânzile pe care le generează activelor ruse servesc deja la ajutorarea Kievului.

Însă ''confiscarea totală a principalului acestor active pune probleme juridice'' și ''problema precedentului economic pe care l-ar putea reprezenta aceasta pentru investitorii străini'', a declarat în parlament ministrul delegat pentru afaceri europene Benjamin Haddad.

Un alt subiect care a generat dezbateri: problema importului de gaze rusești de către țările din UE, cărora rezoluția îndeamnă ''să li se pună capăt'', și cea a prezenței de soldați francezi pe teritoriul ucrainean în cazul unui acord de pace.

Textul final, adoptat cu amendamente, ''încurajează guvernul francez și partenerii săi europeni să studieze eventualitatea unei desfășurări de forțe europene de menținere a păcii în Ucraina''.

Potrivit trimisului special al președintelui francez în Ucraina, Pierre Heilbronn, rezoluția votată de deputații francezi are ''o puternică dimensiune simbolică''. ''Ea indică în final 2 atuuri și 2 cărți pe care le au în mână europenii. În primul rând, cea a ajutorului. El este decisiv pentru a permite Ucrainei să reziste și de asemenea să angajeze discuții asupra unei păci sustenabile'', a afirmat Heilbronn joi la Radio Classique.

''A doua o constituie în mod evident activele înghețate ale Băncii Centrale ale Rusiei aflate sub jurisdicție europeană (...). Există în final o încurajare sau o poziție de îmbărbătare precum este cea a Europei în discuția care are loc în același timp cu SUA și Moscova și în care Europa trebuie să aibă rolul său, precum și în mod evident Ucraina'', a adăugat Heilbronn.

Între timp, în ceea ce privește situația de pe front, ambasadorul Franței în Ucraina, Gael Veyssiere, a estimat la RFI că armata rusă ''avansează foarte ușor în estul Ucrainei și ea avansează cu un preț uriaș'' în ceea ce privește numărul victimelor.

Reimpunerea forțelor ruse în regiunea Kursk ''ar fi o carte diplomatică importantă în minus pentru Ucraina în cadrul negocierilor'' între Kiev și Moscova, a mai spus el.

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri armatei sale ''să elibereze complet'' regiunea frontalieră Kursk de forțele ucrainene, în timp ce omologul său american Donald Trump și-a exprimat speranța că Moscova va accepta, cum a făcut deja Kievul, propunerea sa pentru un armistițiu de 30 de zile. AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)