China își va crește cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, același procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 și 2023, potrivit unui raport la care a avut acces EFE și care va fi revizuit în zilele următoare în cadrul Adunării Naționale a Poporului (ANP), care își începe miercuri sesiunea legislativă anuală.

Cifra, comunicată de Ministerul chinez de Finanțe, este făcută publică pe fondul tensiunilor din Marea Chinei de Sud, a exercițiilor armatei chineze în diverse părți ale Pacificului și a concentrării pe Taiwan, insulă pe care Beijingul o revendică.

La rândul său, premierul Li Qiang a semnalat miercuri, în deschiderea ANP, că țara asiatică își va menține intacte eforturile în vederea 'consolidării pregătirii pentru luptă și a protejării suveranității naționale'.

Beijingul a anunțat deja săptămâna trecută că consideră cheltuielile sale 'complet necesare', sugerând că nu este dispus să facă reduceri la acest capitol, în pofida propunerii președintelui american Donald Trump de a reduce la jumătate cheltuielile.

'Cheltuielile noastre limitate pentru apărare răspund nevoii de a ne apăra suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare', a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, menționând că 'marile puteri' ar trebuie să fie primele care 'să dea exemplu', ca răspuns la propunerea președintelui Trump de a negocia cu China și Rusia o reducere a cheltuielilor militare.

Totuși, unele voci subliniază că bugetul militar dezvăluit de autoritățile chineze nu reflectă adevărata amploare a cheltuielilor reale de apărare ale țării, care în ultimii ani a finanțat o modernizare amplă a forțelor sale armate.

Anul trecut, Beijingul a prezentat oficial J-35A, un avion de luptă stealth de generația a cincea care aspiră să concureze cu avionul american F-35, a anunțat construirea unui al patrulea portavion, fără a preciza dacă este cu propulsie nucleară, și a finalizat primele teste pe mare ale celei de-a treia nave de acest tip.

De asemenea, China a surprins în 2024 cu lansarea unei rachete balistice intercontinentale în apele Oceanului Pacific, stârnind suspiciuni cu privire la programul său nuclear opac, în timp ce unele rapoarte estimează că gigantul asiatic are peste 600 de focoase nucleare și că ar putea depăși 1.000 până în 2030.

În ultimii ani, președintele chinez Xi Jinping a subliniat că armata trebuie să își îmbunătățească pregătirea de luptă într-un context de tensiuni tot mai mari cu Taiwan, insulă guvernată autonom din 1949, dar considerată de autoritățile de la Beijing drept o 'provincie rebelă'.

Relațiile dintre China și Taiwan au continuat să se înrăutățească anul trecut după învestirea actualului președinte taiwanez, William Lai, considerat un 'susținător al independenței' și o 'persoană care cauzează probleme' de către autoritățile de la Beijing.

Astfel, China a organizat în 2024 două manevre militare de amploare în vecinătatea insulei, la care trebuie adăugate cele mai noi și surprinzătoare manevre cu foc viu pe care le-a efectuat săptămâna trecută, potrivit Ministerului taiwanez al Apărării.

În plus, nu pot fi ignorate ciocnirile constante dintre China și țări precum Filipine în Marea Chinei de Sud, bogată în resurse și o zonă cheie pentru comerțul global, sau exercițiile prin care urmărește să își demonstreze puterea în diferite puncte din Pacific, cel mai recent fiind organizat la 629 de kilometri sud-est de Sydney, în apele internaționale, stârnind proteste la Canberra pentru neanunțarea manevrelor cu suficient de mult timp în avans. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Lăzăroiu)