Kremlinul a declarat marți că o 'parte semnificativă' a Ucrainei, care luptă de aproape trei ani împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, își dorește să fie rusă și și-a exprimat satisfacția față de remarcile președintelui american Donald Trump, care cu o zi în urmă menționase posibilitatea ca Ucraina să devină 'într-o zi rusă', potrivit France Presse.

La Kiev, cunoscuta deputată ucraineană Mariana Bezuglaia (de la partidul lui Volodimir Zelenski, Slujitorul Poporului) a plusat și i-a propus lui Donald Trump că Ucraina să devină cel de-al '52-lea stat al SUA', conform mai multor media de la Kiev și Moscova.

'Poate că ar trebui să devenim al 52-lea stat al SUA. Chiar sub coasta Rusiei! Deal!', a transmis Bezuglaia într-o postare pe contul său de Telegram, citată de Comments.ua și TASS, pe fondul interesului persistent al lui Donald Trump pentru Canada, pe care o dorește în calitate de cel de-al 51-lea stat american.

Ideea deputatei ucrainene nu a primit deocamdată niciun răspuns din partea Washingtonului.

Președintele american a afirmat luni că Ucraina ar putea, în viitor, 'să fie' sau 'să nu fie' rusă, explicând că Washingtonul trebuie deci să-și 'securizeze' banii furnizați Kievului din cauza lipsei de certitudine cu privire la rezultatul conflictului.

Reacționând la aceste declarații care generează și mai multă confuzie în privința poziției noii administrații americane, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că acestea reflectă o 'realitate'.

'Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia și a devenit deja Rusia este o realitate', a afirmat Peskov, cu referire la anexarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, deși nici până acum nu le controlează integral.

Rusia a anexat regiunile Lugansk și Donețk, din est, și Herson și Zaporojie, din sud, în urma unor referendumuri în plină zonă de conflict, denunțate de Kiev și Occident drept simulacre. În 2014, Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

'În pofida multor pericole, oamenii au stat la coadă și au votat în cadrul referendumului pentru aderarea la Rusia: aceasta corespunde în mare afirmațiilor președintelui Trump', a susținut marți Dmitri Peskov. La vremea respectivă, chiar și televiziunile publice ruse au difuzat imagini cum soldați ruși înarmați umblau cu urna mobilă în Herson și Zaporojie, în timp ce populația rămasă sub ocupația rusă fusese amenințată de noua administrație instalată de Moscova cu represalii dacă nu va vota la referendum, potrivit media ucrainene.

Președintele american, care s-a angajat să pună capăt rapid 'măcelului', dar care nu a spus niciodată cum, a făcut aceste noi declarații luni la Fox News, menționând posibile negocieri de pace.

'S-ar putea să se ajungă la un acord, este însă posibil să nu se ajungă la acord. Ar putea să devină ruși într-o zi, așa cum ar putea să nu fie ruși într-o zi', a spus el.

Trump și-a reiterat dorința de a obține acces la mineralele strategice ale Ucrainei în compensare pentru ajutorul financiar și militar masiv oferit Kievului încă din 2022, când democratul Joe Biden se afla încă la Casa Albă.

'Vreau să recuperez' acești bani, a spus el, adăugând că a cerut Kievului echivalentul a 500 de miliarde de dolari în minereuri, metale utilizate în special în industria electronică. 'Cel puțin așa nu ne vom simți ca niște idioți!', a remarcat Donald Trump.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a asigurat săptămâna trecută că țara sa este pregătită să primească investiții americane în acest sector.

În plus, contactele dintre Washington și Kiev sunt de așteptat să se intensifice în zilele următoare.

Zelenski urmează să se întâlnească vineri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, la Conferința de Securitate de la Munchen, unde sunt așteptați și trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, și secretarul de stat Marco Rubio.

Kellogg urmează să se deplaseze la Kiev pe 20 februarie.

Kievul se teme de orice rezolvare a conflictului care nu ar include angajamente militare ferme, cum ar fi aderarea la NATO sau desfășurarea de trupe de menținere a păcii, considerând că aceasta nu va face decât să permită Kremlinului să-și pregătească următorul atac.

Președintele Vladimir Putin consideră că discuțiile pot avea loc doar dacă Ucraina depune armele, cedează teritoriile revendicate de Moscova și renunță la planurile sale de aderare la NATO. Kievul respinge aceste condiții, considerându-le o capitulare de facto, notează AFP.AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dãdârlat)