Nervozitatea a început să se manifeste la Kremlin din cauza întârzierii primului apel telefonic al președintelui american Donald Trump către omologul său rus Vladimir Putin, care nu a încetat să trimită semnale Casei Albe cu privire la dorința sa de a ridica receptorul, comentează vineri EFE.

'Această întrebare ne este pusă practic în fiecare zi și în fiecare zi dăm același răspuns: nu există niciun progres (...) Reluarea dialogului politic este fără îndoială necesară', a declarat vineri pentru agenția de presă TASS ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov.

Soluționarea conflictului din Ucraina este cea mai presantă problemă, dar există și alte probleme nu mai puțin urgente care trebuie abordate între Moscova și Washington, cum ar fi extinderea NATO, semnarea unui nou tratat de dezarmare strategică și crearea unei noi arhitecturi de securitate.

Au trecut aproape două săptămâni de la ceremonia de învestire a președinției lui Trump, iar Kremlinul așteaptă încă un apel telefonic prin canale oficiale.

Trump a discutat cu președintele chinez Xi Jinping înainte de preluarea oficială a mandatului și, de atunci, a purtat discuții cu lideri favorabili Kremlinului, cum ar fi premierul indian Narendra Modi.

Consilierul Kremlinului pentru afaceri internaționale, Iuri Ușakov, a declarat că inițiativa trebuie să vină din partea președintelui american, adică Donald Trump ar trebui să-l sune pe Vladimir Putin, dar Washingtonul nu pare să fi recepționat mesajul.

'De obicei, președintele sau șeful de guvern care ajunge la putere este cel care dă primul telefon', a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, contactele diplomatice privind accidentul aviatic din această săptămână la Washington, dar a negat apoi orice fel de comunicare între cele două administrații prezidențiale.

'Atunci când are loc un eveniment cu cetățeni ai unei alte țări, țara în cauză este informată prin canale diplomatice. Asta se întâmplă acum', a explicat el.

Trump însuși a confirmat joi contactele cu Moscova - la nivel de ambasadă - pentru repatrierea victimelor ruse ale accidentului survenit prin coliziunea între un avion de pasageri și un elicopter.

Între timp, Putin nu a încetat să trimită semnale către Washington prin interlocutorul său preferat, jurnalistul televiziunii publice Pavel Zarubin, singurul care se poate apropia de șeful statului pe coridoarele Kremlinului.

'Ar fi bine dacă ne-am putea întâlni, ținând cont de realitatea actuală, și să discutăm cu calm despre toate problemele care sunt de interes atât pentru Statele Unite, cât și pentru Rusia', a spus Putin.

Potrivit liderului de la Kremlin, Rusia poate avea 'multe puncte convergente' cu noua administrație americană.

Și, într-un compliment clar la adresa omologului său american, el a opinat că dacă Trump 'nu ar fi fost privat de victorie în (alegerile din 2020), atunci, poate, nu ar fi existat criza din Ucraina care a apărut în 2022'.

Tonul său s-a înăsprit pe 28 ianuarie, când Putin a afirmat că 'poți negocia cu oricine, dar din cauza ilegitimității sale, el (președintele ucrainean Volodimir Zelenski) nu are dreptul să semneze nimic', făcând aluzie la faptul că mandatul lui Zelenski a expirat în luna mai.

Conform Constituției ucrainene, nu pot fi organizate alegeri în condițiile legii marțiale, care a fost impusă în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022.

Situația a fost complicată și de întârzierea aprobării de către Washington a noului ambasador rus în SUA, Aleksandr Darciev, după ce predecesorul său a demisionat înainte de alegerile prezidențiale din această țară.

'Suntem în așteptare. Timpul se scurge. Desigur, nu suntem încă într-o zonă de alarmă (...), dar ne apropiem treptat de ea. Acesta este motivul pentru care mi-aș dori să primesc un semnal de la Washington cu privire la o decizie pozitivă', a recunoscut Riabkov.

Diplomatul și-a exprimat încrederea că noua administrație americană va fi interesată 'de normalizarea tuturor mecanismelor de comunicare interstatală'.

'Nu considerăm că această situație ni se potrivește. Suntem deschiși dialogului și abordării celor mai stringente probleme', a spus el, afirmând că, pentru ca actuala cooperare să nu ajungă din nou 'în fundătură', trebuie respectate interesele celeilalte părți.

Rusia a condamnat vineri un ordin executiv al președintelui american Donald Trump de a construi un nou scut de apărare antirachetă, acuzând Statele Unite că încearcă să perturbe echilibrul nuclear global și să pregătească drumul pentru o confruntare militară în spațiu, potrivit Reuters.

Donald Trump a dispus luni dezvoltarea unui 'American Iron Dome', un scut de apărare antirachetă din SUA de ultimă generație împotriva rachetelor balistice, hipersonice și de croazieră și a altor forme de atac aerian.

Casa Albă a explicat că intenția este de a moderniza un sistem învechit și de a înlătura o 'amenințare catastrofală' care devenise mai complexă, întrucât adversarii SUA au dezvoltat noi sisteme în domeniu.

Dar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că planul urmărește subminarea capacității atât a Rusiei, cât și a Chinei de a exercita descurajarea nucleară.

În cea mai acerbă critică a Moscovei de până acum la adresa unei politici anunțate de noua administrație a lui Trump, ea a spus că aceste planuri ale SUA ar împiedica perspectiva unor discuții privind controlul armelor nucleare - pe care atât Trump, cât și președintele rus Vladimir Putin au spus că îl favorizează.

'Planul vizează în mod direct o consolidare semnificativă a arsenalului nuclear american și a mijloacelor de desfășurare a operațiunilor de luptă în spațiu, inclusiv dezvoltarea și desfășurarea sistemelor de interceptare în spațiu', le-a declarat Zaharova reporterilor la un briefing la Moscova.

'Abordările respective ale SUA nu vor contribui la reducerea tensiunilor sau la îmbunătățirea situației în sfera strategică, deci nici la crearea unei baze pentru un dialog fructuos privind armele ofensive strategice', a mai spus ea. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lãzãroiu)