Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a anunțat miercuri că a avut o convorbire telefonică cu președintele ales al SUA, Donald Trump, și i-a spus acestuia că Groenlanda este care trebuie să ia o decizie asupra unei eventuale declarări a independenței față de Danemarca, după ce viitorul lider de la Casa Albă a reluat o veche idee a sa ca SUA să cumpere această insulă arctică și nu a exclus posibilitatea de a recurge la forța militară în acest scop, relatează Reuters.

În discuția cu Trump, Mette Frederiksen a amintit poziția premierului groenlandez Mute B. Egede, care a precizat că 'Groenlanda nu este de vânzare', menționează într-o declarație biroul șefei guvernului danez.

De asemenea, 'prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia singură o decizie asupra independenței', se mai arată în aceeași declarație, adăugând că Mette Frederiksen a subliniat și importanța consolidării securității în regiunea Arctică, pentru care Danemarca este deschisă ideii de a-și asuma o responsabilitate sporită.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să-și declare independența față de Danemarca, dar nu a făcut niciodată acest pas. Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit și este finanțată masiv de guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său, deși dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol și gaze naturale.

Premierul Groenlandei, Mute Egede, este favorabil independenței insulei, dar a spus în mod repetat că aceasta nu este de vânzare. Trump a avansat și în 2019, în precedentul său mandat prezidențial, ideea cumpărării insulei, respinsă de guvernul danez. Această idee nu este totuși chiar nouă. După al Doilea Război Mondial, președintele american de atunci, Harry Truman, a încercat și el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari plătiți în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanță strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta.

Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA și pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul și-a exprimat interesul de a-și extinde acolo prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare și submarinele nucleare rusești.

Deși majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independența, puțini dintre ei consideră această opțiune ca fiind viabilă, având în vedere dependența economică față de Danemarca. O altă opțiune ar putea fi un așa-numit pact de 'liberă asociere' cu SUA, asemănător statutului pe care-l au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)