Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că incidentele din Marea Baltică trebuie să fie tratate ca parte a unei strategii hibride ce amenință țările europene, transmite Reuters.

Înaintea unui summit organizat în capitala finlandeză și consacrat actelor de sabotaj recente din regiunea baltică ce au vizat cabluri submarine, Scholz le-a cerut țărilor respective să se coordoneze și să acționeze rapid în Marea Baltică.

Șeful executivului de la Berlin a anunțat că marina militară germană va contribui cu nave la apărarea infrastructurii din Marea Baltică, afirmând că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea cu ''propriile resurse'' în contextul înmulțirii amenințărilor.

''Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane'', a spus el.

De partea sa, președintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că țările europene trebuie să fie pregătite și pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.

NATO intenționează să-și extindă prezența în Marea Baltică și va lansa o misiune de supraveghere. Finlanda și Suedia, cele mai noi state membre ale Alianței Nord-Atlantice, au anunțat deja că vor participa cu nave la această misiune.

Potrivit unor informații obținute de DPA, misiunea NATO va implica în jur de zece nave. Estonia are deja o navă care patrulează în Golful Finic.

Summitul de la Helsinki este găzduit de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul eston Kristen Michal, iar invitați sunt liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Suediei. Sunt prezenți, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană va fi reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalități de a proteja mai bine infrastructura esențială din Marea Baltică și de a contracara amenințarea reprezentată de ''flota fantomă'' a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancțiunilor internaționale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.

Conform Ministerului de Externe german, ''flota fantomă'' rusă este alcătuită în prezent din 79 de nave.

În cel mai recent incident, în care a fost avariat și un cablu de electricitate între Finlanda și Estonia, se bănuiește că petrolierul Eagle S a secționat cablul respectiv cu ancora sa. Nava se afla sub pavilionul Insulelor Cook, dar potrivit Uniunii Europene ea aparține ''flotei fantomă'' a Rusiei. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)