Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a criticat marţi o propunere de creştere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică peste cerinţele NATO, formulată de vicecancelarul ecologist Robert Habeck în vederea alegerilor legislative din februarie, relatează AFP.

"Ideea mi se pare oarecum insuficient de matură", a declarat actualul şef al guvernului într-un interviu acordat revistei Stern.

"Aproape că dublează din nou bugetul apărării, făcându-l să crească de la aproape 80 de miliarde de euro la 140 de miliarde de euro, fără a spune spre ce vor fi îndreptaţi aceşti bani şi de unde vor veni. Cine va plăti această creştere? Cetăţenii?", a adăugat Olaf Scholz.

Într-un interviu acordat vineri Der Spiegel, Robert Habeck, candidatul Verzilor pentru funcţia de cancelar, a declarat că o creştere masivă a bugetului apărării este necesară pentru a preveni ameninţarea exercitată de Rusia.

"Trebuie să cheltuim aproape de două ori mai mult pentru apărarea noastră pentru ca Putin să nu îndrăznească să ne atace", a afirmat actualul ministru al economiei şi climei, spunând că doreşte astfel "să împiedice noi războaie".

Într-un gest de ruptură cu cultura lor pacifistă, Verzii germani sunt cei mai fervenţi susţinători ai livrărilor de arme către Kiev de la începutul războiului în Ucraina.

Statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) trebuie să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărarea lor, o regulă instituită în 2014 în siajul primului război ruso-ucrainean (în Donbas) şi a anexării Crimeei de către Moscova.

Potrivit NATO, 23 din cei 32 de membri ai Alianţei urmau să atingă sau să depăşească acest prag de 2% în 2024.

Este pentru prima dată cazul Germaniei, în timp ce Polonia este singura ţară care depăşeşte 4%, iar statele baltice se apropie sau depăşesc 3%.

După mai multe decenii de subfinanţare, Olaf Scholz a creat un fond special de 100 de miliarde de euro, la doar câteva zile după începerea războiului în Ucraina în februarie 2022, pentru a reînarma ţara şi a-i moderniza apărarea.

Dar experţii se îndoiesc că această anvelopă şi previziunile bugetare sunt suficiente pentru a menţine nivelul cheltuielilor germane pentru apărare la 2% din PIB.

Olaf Scholz refuză de asemenea să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune Taurus, lucru pe care îl justifică prin teama unei escaladări a tensiunilor cu Rusia şi se poziţionează în campania electorală ca un susţinător al reţinerii, în timp ce partidul său este în mod tradiţional înclinat spre dialog cu Moscova. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)