Departamentul de Stat american a anunțat vineri sancțiuni împotriva oligarhului Bidzina Ivanișvili, considerat liderul de facto al Georgiei, pe motiv că acesta 'subminează viitorul democratic și euroatlantic' al acestei țări - zguduită de manifestații proeuropene reprimate de autorități - 'în beneficiul Rusiei', transmit France Press și Reuters.

Acțiunile lui Ivanișvili și ale partidului de guvernământ 'Visul georgian', al cărui fondator este, 'au subminat instituțiile democratice, au permis încălcări ale drepturilor omului și au alterat exercitarea libertăților fundamentale în Georgia', a declarat secretarul de stat Antony Blinken într-un comunicat.

De asemenea, el a 'condamnat cu fermitate' 'represiunea violentă' a amplei mișcări de protest pro-UE care a avut loc în ultima lună, pe care o imputează 'Visului georgian', sub conducerea lui Ivanișvili.

Sancțiunile înseamnă că toate activele lui Ivanișvili din SUA sunt înghețate. Ivanișvili și aliații săi din guvern au afirmat în mod repetat în ultimii ani că miliardarul se afla deja sub 'sancțiuni de facto' din partea SUA, ceea ce Washingtonul a negat.

'Visul georgian' nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii privind noile sancțiuni.

Ivanișvili, care a făcut miliarde în Rusia în domeniul metalurgiei și al telecomunicațiilor în anii 1990, a fost vârful de lance al îndepărtării rapide de Occident a țării candidate la UE, acuzând public agențiile de informații străine că încearcă să împingă Georgia în război cu Rusia, scrie Reuters.

El nu deține nicio funcție politică oficială, dar trage sforile puterii în Georgia de un deceniu, comentează AFP. A fost prim-ministru între 2012 și 2013, după ce a fondat partidul 'Visul georgian', care este încă la putere.

'Visul georgian' se declară angajat în favoarea unei Georgii democratice și pro-occidentale, menținând în același timp legături pragmatice cu Rusia vecină. Dar luna trecută a înghețat negocierile cu UE până în 2028, oprind brusc un obiectiv național de lungă durată înscris în constituția sa.

Înghețarea a dat startul unei luni de proteste și unei represiuni în urma căreia au fost reținute peste 400 de persoane, inclusiv politicieni importanți din opoziție. La 18 decembrie, SUA au sancționat mai mulți înalți funcționari ai Ministerului de Interne georgian, pe care i-au acuzat de complicitate în reprimarea protestatarilor.

Georgia se pregătește pentru învestirea, duminică, în funcția de președinte a unui membru loial al partidului 'Visul georgian', Mihail Kavelașvili, cunoscut pentru poziția sa ultraconservatoare și antioccidentală și a cărui alegere este contestată de șefa statului în exercițiu și de opoziția proeuropeană, care invocă fraude. Președinta Salome Zurabișvili a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor și că nu va părăsi funcția atunci când mandatul său se va încheia la sfârșitul acestei luni.

Uniunea Europeană și SUA sunt îngrijorate să vadă Georgia alunecând în autoritarism și urmând exemplul Rusiei lui Vladimir Putin.

Ivanișvili a promovat în acest an legi privind 'agenții străini', prin care guvernul vrea să reducă influența externă asupra țării, și drepturile LGBT, despre care criticii spun că sunt de natură draconică și de inspirație rusească.

Rusia a condus Georgia timp de aproximativ 200 de ani, până în 1991, iar sondajele de opinie arată că georgienii își antipatizează în general marele vecin, care continuă să sprijine două regiuni georgiene separatiste.

Rusia și Georgia nu au relații diplomatice oficiale de când Moscova a învins Tbilisi într-un război de cinci zile în 2008. Rusia a declarat că nu intervine în Georgia. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)