Ucraina a lovit Rusia cu rachete americane ATACMS de două ori în ultimele trei zile şi Moscova pregăteşte în prezent represaliile, a transmis marţi Ministerul rus al Apărării, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

Potrivit ministerului rus, atacurile ucrainene au ţintit poziţii ale sistemelor antiaeriene ruseşti pe 23 şi 25 noiembrie în provincia rusă Kursk, unde armata ucraineană ocupă o porţiune de teritoriu în urma unei ofensive surpriză lansată la începutul lunii august. Trei din cele cinci rachete ATACMS lansate pe 23 noiembrie au fost doborâte, iar pe 25 noiembrie au fost doborâte şapte din opt rachete, aşadar unele şi-au atins ţinta, potrivit declaraţiei ministerului rus.

"Conform datelor confirmate, în ultimele trei zile, Forţele Armate ale Ucrainei au efectuat două atacuri cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în regiunea Kursk", a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Acesta precizează că în urma inspectării amplasamentelor atacate s-a confirmat în mod sigur că armata ucraineană a folosit rachete tactice ATACMS produse în Statele Unite.

Comandamentul militar rus notează că în atacul desfăşurat sâmbătă armata ucraineană a lansat cinci rachete ATACMS către poziţiile unei baterii de rachete antiaeriene ruseşti S-400 din apropierea oraşului Lotariovka, la 37 de kilometri nord-vest de Kursk, capitala regiunii omonime, unde un alt atac, cu rachete britanice Storm Shadow, a avut loc în urmă cu o săptămână. Dintre cele cinci rachete ATACMS, două şi-au atins ţinta şi au provocat avarii la un radar al sistemului şi au rănit membri ai personalului militar.

Ulterior, armata ucraineană a lansat luni opt rachete ATACMS asupra aerodromului Kursk-Vostocinîi, dintre care şapte au fost interceptate şi distruse de apărarea antiaeriană rusă, susţine Ministerul rus al Apărării. În acest atac, numai o singură rachetă ATACMS şi-a atins ţinta, provocând "daune minore" infrastructurii aeroportului şi doi răniţi uşor, adaugă acelaşi minister, care mai menţionează că "monitorizează situaţia şi pregăteşte un răspuns".

În urma cererilor insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, şi guvernul britanic au autorizat săptămâna trecută lovirea unor ţinte militare pe teritoriul rus cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, care au o rază de acţiune de 300 de kilometri şi sunt furnizate ca ajutor militar Ucrainei, un acord similar venind duminică şi din partea Franţei, care oferă Ucrainei rachete SCALP, versiunea franceză a rachetei britanice Storm Shadow.

După acordul venit de la Washington şi Londra au avut loc primele atacuri cu rachete de acest tip asupra unor ţinte militare în Rusia, care a răspuns prin oficializarea revizuirii doctrinei sale nucleare şi prin utilizarea în premieră a noii sale rachete hipersonice Oreşnik pentru a lovi o fabrică de armament în oraşul ucrainean Dnipro.

Însă atacurile cu rachete occidentale asupra teritoriului rus şi decizia Moscovei de a recurge la respectiva rachetă hipersonică nu schimbă, cel puţin deocamdată, echilibrul de forţe pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, unde trupele ruse continuă să înainteze, în timp ce Ucraina încearcă să păstreze teritoriul pe care-l controlează în regiunea rusă Kursk, unde a pierdut circa 40% din suprafaţa pe care a ocupat-o în august.

Potrivit mai multor experţi militari citaţi de agenţia EFE, pentru ca rachetele ATACMS şi Storm Shadow/SCALP să poată schimba cursul războiului este nevoie ca acestea să fie lansate într-un număr semnificativ şi de asemenea să poată depăşi antiaeriana rusă pentru a lovi logistica armatei ruse şi suficiente ţinte strategice, precum depozite de muniţie, sisteme antiaeriene, aerodromuri, centre de comandă, etc. Or, SUA, Regatul Unit şi Franţa dispun de un număr redus de astfel de rachete şi oricum nu pot oferi Ucrainei decât o parte din stocurile lor. În ce priveşte rachetele hipersonice ruseşti Oreşnik, Rusia dispune de un număr şi mai limitat, aceasta fiind o rachetă încă în stadiu experimental.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod "decisiv şi simetric" oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.

Conform unor oficiali neidentificaţi citaţi de New York Times, preşedintele Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare înainte să-şi încheie mandatul pe 20 ianuarie. "Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase", a scris ziarul american.

Întrebat despre această relatare, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns marţi presei: "Acestea sunt argumente absolut iresponsabile ale unor oameni care au o înţelegere greşită a realităţii şi care nu au nicio fărâmă de responsabilitate când fac asemenea declaraţii. Remarcăm de asemenea că toate aceste afirmaţii sunt anonime".

Mai devreme, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a declarat că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare.

Ucraina a moştenit de la fosta Uniune Sovietică arme nucleare, dar în urma semnării Memorandumului de la Budapesta, în anul 1994, a renunţat la acestea în schimbul unor garanţii de securitate din partea SUA, Regatului Unit şi Rusiei.

Întrebat despre riscul unei escaladări nucleare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Occidentul trebuie "să-l asculte cu atenţie pe Putin" şi să citească noua doctrină nucleară revizuită a Rusiei, prin care aceasta a scăzut pragul utilizării armelor nucleare şi va considera de acum înainte că orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, un atac comun al acestora.

Astfel, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare. De asemenea, Rusia va considera orice atac efectuat asupra sa de un membru al unei alianţe militare drept un atac efectuat de întreaga alianţă.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Irina Giurgiu)