Puţin contrar aşteptărilor, republicanul Donald Trump a obţinut o victorie categorică în faţa vicepreşedintei democrate Kamala Harris şi are acum drum liber către un nou mandat la Casa Albă, de data aceasta rezultatul oferindu-i un mandat clar, notează miercuri AFP, ce remarcă cinci elemente de reţinut din experienţa acestui scrutin prezidenţial din SUA.

- Rezultatul incontestabil -

Scrutinul se anunţa foarte strâns. Dar în final, deşi numărarea voturilor continuă în mai multe state ale SUA, Donald Trump a reuşit nu doar o revenire triumfătoare la Casa Albă, ci şi un scor care nu lasă loc la dubii.

Aceasta este probabil adevărata surpriză a scrutinului desfăşurat marţi, pentru care sondajele şi experţii preconizau o cursă foarte strânsă, unii prezicând chiar că rezultatele nu vor fi cunoscute decât după mai multe zile.

Dar nu a fost aşa. Postul de televiziune conservator Fox News, apropiat de Trump, a fost primul care către ora locală 02:00 l-a proiectat pe acesta învingător, proiecţii confirmate câteva ore mai târziu de celelalte mass-media americane.

Magnatul în vârstă de 78 de ani nu doar că şi-a văzut repede confirmată victoria în statele unde era oricum favorit, dar a câştigat şi majoritatea celor şapte state "decisive", inclusiv Georgia, Pennsylvania, Carolina de Nord şi Wisconsin, depăşind numărul minim de 270 de electori care-i asigură revenirea la Casa Albă. Câştigarea de asemenea a votului popular, conform rezultatelor parţiale, îi confirmă victoria clară.

- Puteri depline -

Pe lângă Casa Albă, republicanii îi deposedează pe democraţi şi de controlul asupra Senatului, având de asemenea şanse să-şi păstreze majoritatea în Camera Reprezentanţilor, unde situaţia este încă indecisă.

"Controlul asupra Camerei Reprezentanţilor este de acum miza majoră şi va avea un impact considerabil asupra direcţiei următorilor patru ani", subliniază Julian Zelizer, profesor de istorie la Universitatea Princeton.

Beneficiind în plus de o majoritate conservatoare la Curtea Supremă, pe care el însuşi a modelat-o prin numirea a trei judecători conservatori în timpul primului său mandat (2017-2021), Donald Trump nu este departe de a avea puteri depline, stârnind temeri că va avea chiar prea multă putere, după cum scrie cotidianul New York Times, publicaţie apropiată democraţilor. Mulţi comentatori se tem că el va considera acum că are frâu liber în luarea deciziilor şi că se va înconjura mai degrabă de susţinători fideli decât de consilieri care i-ar putea stăpâni elanul.

Rămâne însă de văzut şi cât de unit va fi în jurul său Partidul Republican. În primul său mandat, pe lângă obstacolele de care s-a lovit în administraţie, Trump nu a beneficiat de sprijinul deplin al propriei sale formaţiuni şi nici al unora dintre colaboratorii apropiaţi, acuzând astfel piedici puse de ceea ce a numit "statul profund" (deep state).

- O bază electorală lărgită -

Trump a reuşit să-şi mobilizeze mai bine ca oricând baza electorală. Mai mult, el a extins-o. O realiniere în rândul alegătorilor latino-americani, dar şi în rândul celor de culoare, în general percepuţi ca votanţi ai democraţilor, a contribuit la victoria sa în statele cheie. Conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne prezentate de postul NBC, Trump a obţinut 12% din voturile alegătorilor de culoare şi 45% din cele ale latino-americanilor, faţă de 8% şi, respectiv, 32% în 2020.

Această evoluţie este încă şi mai evidentă în ce priveşte raportul bărbaţi-femei, majoritatea bărbaţilor latino-americani şi 20% a celor de culoare votând acum pentru Trump.

În mod simbolic, Trump a devenit chiar primul republican care a câştigat comitatul Miami-Dade din Florida după anul 1988 şi primul care a câştigat o circumscripţie puternic latino-americană, situată în Texas la graniţa cu Mexic.

În plus, Donald Trump a câştigat clar în cel mai mare oraş arab, Dearborn, din Michigan, unul dintre statele oscilante în care s-a jucat scrutinul prezidenţial şi unde comunitatea arabă a fost curtată în timpul campaniei de ambii candidaţi, într-un an de mare nemulţumire din cauza războiului din Gaza. În Dearborn, unde 55% dintre locuitori sunt de origine arabă, iar primarul său a fost primul arabo-american care a condus o administraţie municipală, Donald Trump a obţinut 42% din voturi, în timp ce Kamala Harris s-a situat la 36%, a scris Detroit Free Press miercuri, după ce toate voturile au fost numărate. Comparativ cu 2020, este o mare înfrângere pentru democraţi, deoarece la alegerile din 2020 Joe Biden a obţinut aici 68% din voturi, iar Trump doar 30%, dar atunci războiul din Gaza nu începuse, ceea ce a determinat o mare parte a comunităţii arabe din Michigan să întoarcă spatele Partidului Democrat.

- Eşecul lui Harris -

"Acest dezastru democrat poate fi atribuit în mare parte lui Joe Biden. Nu ar fi trebuit să încerce să mai candideze din nou la vârsta de 80 de ani, lăsându-o în cele din urmă pe Harris să gestioneze o scurtă campanie improvizată care s-a dovedit inadecvată", constată Larry Sabato, politolog la Universitatea Virginia.

Vicepreşedinta în vârstă de 60 de ani, care ar fi fost prima femeie ajunsă la Casa Albă, nu a reuşit să valorifice coaliţia care l-a adus la putere pe Barack Obama, apoi pe Joe Biden. Ea a fost propulsată rapid candidat în iulie, după retragerea lui Biden.

Kamala Harris şi-a descris adversarul republican drept un potenţial dictator "fascist" şi un pericol pentru drepturile femeilor, dar nu a reuşit să convingă asupra economiei.

- O campanie ţintită -

Inflaţia şi imigraţia. Discursul inflamat al lui Trump împotriva migraţiei ilegale a fost de mare ajutor pentru el, într-o ţară confruntată cu un val migrator masiv. Totuşi, potrivit sondajelor, economia a fost cea care i-a adus avantajul decisiv. Victoria sa este astfel motivată parţial de nemulţumirea provocată de creşterea preţurilor, ca urmare a inflaţiei post-pandemie.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citiţi şi:

VIDEO LIVE UPDATE Republicanul Donald Trump revendică ''o victorie politică fără precedent''