Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Cercetarea şi inovarea ar trebui să fie plasate în centrul agendei Uniunii Europene privind competitivitatea, cheltuielile pentru cercetare-inovare ale UE fiind în prezent mai reduse decât în Statele Unite, China sau Japonia, a declarat marţi comisarul european desemnat pentru start-upuri, cercetare şi inovare, Ekaterina Zaharieva, în timpul audierii sale în Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European (ITRE).

Zaharieva a promis că va propune o lege europeană privind inovarea, ce ar urma să prevadă ca ţările membre UE să aloce cel puţin 3% din produsul intern brut (PIB) pentru cercetare şi inovare. De asemenea, noua lege europeană este menită să contribuie la evitarea 'exodului creierelor', să încurajeze investiţiile în cercetare şi să stimuleze investiţiile în infrastructura de cercetare-dezvoltare.

De asemenea, comisarul european propus de Bulgaria s-a pronunţat în favoarea unei strategii europene privind ştiinţele vieţii şi pentru utilizarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale (AI) în ştiinţă.

Ekaterina Zaharieva a afirmat că executivul UE ar trebui să elaboreze un plan de acţiune care să contribuie la promovarea femeilor în domeniul cercetării şi inovării în viitorul program cadru multianual.

Referitor la relaţiile internaţionale, ea a spus că UE ar trebui să apere principiul reciprocităţii şi autonomia strategică, angajându-se să coopereze cât de mult posibil cu cercetătorii din Ucraina.

În timpul audierii, mai mulţi eurodeputaţi au cerut Comisiei Europene să facă presiuni asupra statelor membre pentru a aloca cel puţin 3% din PIB şi să aloce mai mulţi bani pentru cercetare la nivelul UE. În răspunsul său, comisarul desemnat s-a angajat să lupte pentru un program cadru independent şi consolidat şi s-a pronunţat pentru o ţintă de 4% din PIB pentru cercetare şi inovare în anul 2030.

Pe de altă parte, unii eurodeputaţi au cerut ca politica UE în domeniul cercetării şi al inovării să pună un accent mai mare decât în prezent pe cercetarea în domeniul nuclear, în contextul tranziţiei către o economie cu emisii de carbon reduse.

Potrivit calendarului decis de PE, audierile comisarilor europeni desemnaţi se vor încheia pe 12 noiembrie, zi în care vor trebui să răspundă întrebărilor cei şase vicepreşedinţi executivi ai viitoarei Comisii, printre care şi românca Roxana Mînzatu, care se va ocupa de portofoliul 'Oameni, competenţe şi pregătire'.

După finalizarea tuturor audierilor, Conferinţa preşedinţilor de comisii va evalua rezultatul acestora şi va transmite concluziile Conferinţei preşedinţilor (formată din preşedinta PE şi liderii grupurilor politice). Conferinţa preşedinţilor va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente şi recomandările Conferinţei preşedinţilor de comisii. Ea va face apoi o evaluare finală şi, pe 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise.

După încheierea audierilor, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta Colegiul complet al comisarilor şi programul său în plenul Parlamentului European. Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului European, votul fiind prevăzut pentru sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)