După aproape un an de război în Fâşia Gaza, mişcarea islamistă Hamas care a guvernat acest mic teritoriu palestinian este redusă la o gherilă, cu luptători încolţiţi în tuneluri şi lideri politici ucişi chiar şi în exil.

Pe 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas infiltrate din Gaza au lansat un atac fără precedent în Israel, care a declanşat războiul din teritoriul palestinian. Hamas s-a instalat la putere în Gaza după ce a alungat, în 2007, Autoritatea Palestiniană a lui Mahmoud Abbas, care a refuzat să-i recunoască victoria în alegerile legislative. După atacul care a dus la moartea a 1205 persoane în Israel, majoritatea civili, potrivit unei numărători a AFP bazate pe date oficiale israeliene, şi în timpul căruia au fost de asemenea răpite 251 de persoane, Israelul a promis că va distruge Hamas.

În august, armata israeliană a indicat că a eliminat peste 17.000 de luptători palestinieni din Fâşia Gaza. În total, peste 41.000 de palestinieni au fost ucişi acolo de la începutul războiului, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas din Gaza, considerate de încredere de ONU.

Doi dintre liderii săi se află în vizorul Israelului: Yahya Sinwar, considerat arhitectul atacului din 7 octombrie, şi Mohammed Deif, şeful aripii armate a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, anunţat de mai multe ori de către Israel ca fiind mort, ultima dată în august.

Yahya Sinwar, care era liderul Hamas în Gaza, a fost promovat în această vară, devenind liderul politic al mişcării, în succesiunea lui Ismail Haniyeh. Acesta din urmă, care trăia în mod voluntar în exil între Qatar şi Turcia, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran într-un atac pus pe seama Israelului.


"Lovitură dură, dar nu fatală"

De atunci, a declarat pentru AFP un membru de rang înalt al mişcării, "Sinwar este comandantul şef: conduce ramurile militară şi politică" ale Hamas, organizaţie născută în 1987, în tumultul primei Intifada, revolta palestiniană lansată în 1987 şi care s-a încheiat cu Acordurile de la Oslo, din 1993, dintre Yasser Arafat, pe atunci şef al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP), şi prim-ministrul israelian Yitzhak Rabin.

Sinwar, care nu a fost văzut în public de mai bine de un an, "interacţionează direct cu biroul politic şi cu comandamentul militar", a adăugat responsabilul Hamas sub rezerva anonimatului: "O echipă este dedicată securităţii sale, pentru că este ţinta numărul 1 a inamicului", Israel.

Pe 7 octombrie, Hamas a provocat Israelului "un eşec de securitate, militar şi politic": "pretinde că ştie tot, dar (...) inamicul nu a văzut nimic", a subliniat o sursă din cadrul Brigăzilor al-Qassam.

Dar ulterior, a recunoscut un alt responsabil sub protecţia anonimatului, "câteva mii de luptători din Hamas şi din alte grupuri de rezistenţă (palestiniene) au murit în luptă".

În opinia lui Bruce Hoffman, cercetător la Council on foreign relations (Consiliul pentru afaceri externe), "operaţiunile militare israeliene din Gaza au dat Hamas o lovitură grea, dar nu fatală".


"Sinucidere politică"

Instituţiile guvernamentale Hamas sunt în genunchi, majoritatea clădirilor oficiale au fost avariate sau distruse. În Fâşia Gaza subzistă unele servicii: circa 15 spitale, ambulanţe uzate, instanţe improvizate pentru actele oficiale.

Şcolile, centrala electrică, staţiile de apă şi secţiile de poliţie au încetat să funcţioneze.

În opinia politologului Jamal al-Fadi, 7 octombrie a fost o "sinucidere politică pentru Hamas".

La jumătatea anului 2024, economia Fâşiei Gaza era redusă la "mai puţin de o şesime din nivelul din 2022", potrivit ONU, care estimează că va dura "zeci de ani" ca teritoriul să revină la situaţia sa de dinainte de 7 octombrie.

O prăbuşire care alimentează nemulţumirea celor 2,4 milioane de locuitori din Gaza, dintre care două treimi erau deja săraci înainte de război, iar astăzi aproape toţi sunt strămutaţi, notează politologul Moukhaimer Abou Saada.

"Se vede în sondaje, pe reţelele sociale, popularitatea Hamas a scăzut. Criticile sunt virulente", a declarat acesta pentru AFP.

Totuşi, "chiar dacă există oameni care nu împărtăşesc opiniile politice ale Hamas (...), rezistenţa şi proiectul său sunt în continuare susţinute de o mare parte a populaţiei", crede Bassem Naim, lider al Hamas care trăieşte în afara Fâşiei Gaza.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat în iunie de Centrul palestinian pentru cercetare politică şi sondaje, 67% dintre respondenţii din toate teritoriile palestiniene (Fâşia Gaza, Cisiordania ocupată şi Ierusalimul de Est) cred în victoria Hamas împotriva Israelului. În Gaza, această proporţie este de doar 48%.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)