UN AN DE LA ATACUL HAMAS ÎN ISRAEL/ Momentele cheie care au urmat (AFP)
Războiul lansat de Israel în urma atacului din 7 octombrie 2023 al mişcării islamiste palestiniene Hamas din Fâşia Gaza a trecut prin mai multe momente-cheie, consemnate de AFP în contextul împlinirii unui an de la atac. Peste 41.400 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în campania militară de represalii a Israelului, potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas din Gaza, considerate de încredere de ONU.
Atacul Hamas
În zorii zilei de 7 octombrie 2023, sute de luptători Hamas s-au infiltrat în Israel şi au comis masacre în localităţi de lângă graniţă şi la un festival de muzică.
În aceeaşi zi, 251 de persoane au fost luate ostatice şi duse în Fâşia Gaza.
Atacul a provocat moartea a 1.205 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unei numărători a AFP bazată pe cifrele oficiale israeliene, care-i include pe ostaticii decedaţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.
Aproape un an mai târziu, 97 sunt încă deţinuţi pe teritoriul palestinian, inclusiv 33 care au fost declaraţi morţi de armată.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu promite că va anihila Hamas, considerată organizaţie teroristă de ţara sa, de Statele Unite al Americii şi de Uniunea Europeană.
Ofensivă terestră
După o campanie de bombardamente asupra Fâşiei Gaza, supusă unui asediu complet, Israelul le-a cerut, pe 13 octombrie, locuitorilor oraşului Gaza (nord) să se evacueze spre sud. Marea majoritate a celor 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza vor fi strămutaţi cel puţin o dată în timpul acestui război.
Începând din 27 octombrie, armata israeliană lansează o campanie terestră. Pe 15 noiembrie, forţele israeliene au invadat spitalul al-Chifa din oraşul Gaza, unde, potrivit armatei israeliene, funcţionează un cartier general militar al Hamas, ceea ce mişcarea neagă.
Armistiţiu de şapte zile
Pe 24 noiembrie începe un armistiţiu de o săptămână între Israel şi Hamas. Acordul permite eliberarea a 80 de ostatici israelieni sau binaţionali, în schimbul punerii în libertate a 240 de deţinuţi palestinieni din Israel.
De asemenea, sunt eliberaţi 25 de străini sau persoane cu dublă cetăţenie, majoritatea lucrători agricoli thailandezi.
Armistiţiul permite de asemenea intrarea, dinspre Egipt, a unor convoaie umanitare mai consistente, dar încă insuficiente conform ONU.
La reluarea ostilităţilor, armata israeliană aduce în sudul Gazei tancuri, pe 4 decembrie intensificând raidurile aeriene şi luptele terestre.
Decese în timpul distribuirii de ajutoare
Pe 29 februarie 2024, 120 de persoane sunt ucise de tiruri israeliene, potrivit Hamas, în timpul unei distribuiri de ajutor umanitar în oraşul Gaza. Israelul asigură că mulţimea a luat cu asalt respectivul convoi şi că soldaţii "au tras cu precizie asupra mai multor suspecţi".
Mai multe ţări, printre care şi Statele Unite, paraşutează de la începutul lunii martie ajutoare aeriene asupra Gazei, care este ameninţată cu foametea, potrivit ONU. Prima navă cu ajutoare, plecată din Cipru, ajunge pe 15 martie.
Pe 1 aprilie, şapte angajaţi ai ONG-ului american World Central Kitchen sunt ucişi într-un raid cu drone în Gaza; armata israeliană recunoaşte "o eroare gravă".
Tensiuni Israel-Iran
Iranul, care sprijină Hamas, lansează pe 13 aprilie un atac fără precedent cu drone şi rachete pe teritoriul israelian, ca răzbunare pentru un raid împotriva consulatului său din Damasc de la 1 aprilie, atribuit Israelului.
Operaţiuni în sud
Din 7 mai, armata israeliană efectuează incursiuni "ţintite" în estul Rafah, preia controlul punctului de trecere a frontierei cu Egiptul, apoi vizează o tabără de refugiaţi şi mai multe şcoli care găzduiesc persoane strămutate.
Pe 13 iulie, raiduri în apropiere de Khan Younis îl ucid, între alţii, pe liderul aripii armate a Hamas, Mohammed Deif, potrivit Israelului.
Temeri privind o extindere regională a conflictului
Pe 20 iulie, Israelul bombardează portul strategic yemenit Hodeida, ca răzbunare pentru un atac mortal cu dronă asupra Tel Avivului lansat de rebeli houthi, susţinuţi de Iran.
La graniţa israeliano-libaneză, schimburile de focuri între armata israeliană şi mişcarea islamistă libaneză pro-iraniană Hezbollah se intensifică.
Pe 27 iulie, un atac cu rachetă ucide 12 tineri la Majdal Shams, un oraş druz de pe Platoul Golan sirian, anexat de Israel. Hezbollah neagă responsabilitatea.
Un raid de revanşă israelian îl ucide pe liderul militar al Hezbollah, Fuad Shukr, lângă Beirut, pe 30 iulie.
A doua zi, un atac la Teheran, pus pe seama Israelului, îl ucide pe liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh. Hamas îl numeşte pe liderul său din Gaza, Yahya Sinwar, pentru a-l înlocui.
Negocieri de încetare a focului
După două zile de negocieri la Doha, Washingtonul prezintă pe 16 august o propunere de acord de încetare a focului, respins imediat de Hamas. Discuţiile se reiau pe 22 august la Cairo şi apoi în capitala Qatarului.
Israelul şi mişcarea palestiniană se acuză reciproc că nu vor un acord.
Pe 25 august, Israelul anunţă că a dejucat un atac pe scară largă al Hezbollah datorită loviturilor sale preventive, în timp ce mişcarea libaneză spune că a lansat "cu succes" sute de drone şi rachete asupra Israelului pentru a răzbuna moartea lui Fuad Shukr.
Operaţiune în Cisiordania
Pe 28 august, Israelul lansează o operaţiune militară de amploare împotriva grupărilor armate din Cisiordania ocupată. ONU solicită încetarea imediată a acestei operaţiuni.
După descoperirea de către armată a şase ostatici morţi într-un tunel, presiunea creşte în Israel pentru a obţine eliberarea ostaticilor. Benjamin Netanyahu rămâne inflexibil.
Pagere şi walkie-talkie-capcană
Două valuri de explozii de pagere şi walkie-talkie capcană, folosite de membrii Hezbollah, provoacă 37 de morţi şi aproape 3.000 de răniţi pe 17 şi 18 septembrie în Liban.
Atacurile, atribuite Israelului, care nu le comentează, exacerbează temerile privind un război la scară largă, pe măsură ce armata israeliană îşi extinde obiectivele de război pe frontul împotriva Hezbollah, de-a lungul graniţei cu Libanul.
Liderul Hezbollah promite un răspuns "cumplit".AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trump și Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au convenit să se întâlnească în curând în SUA, în urma unei discuții telefonice avute vineri, a anunțat biroul lui Netanyahu, potrivit AFP. Această discuție are loc pe fondul unor relatări privind tensiunile dintre cei doi lideri cu privire la efor
Olanda oferă găzduirea 'tribunalului special' pentru agresiunea rusă împotriva Ucrainei
Olanda și-a anunțat vineri disponibilitatea oficială de a găzdui viitorul 'tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei', impulsionat de Kiev și susținătorii săi cu intenția a-i judeca pe liderii politici și militari ruși de rang înalt, relatează agenția EFE. Într-o scrisoare adresată parlamentului olandez, guvernul d
Republica Moldova: Demisia premierului legată de efectele scandalului privind salariile exagerate la stat asupra imaginii guvernării (analiști)
Demisia premierului Alexandru Munteanu este o decizie care reflectă efectele scandalului privind salariile exagerate la întreprinderi de stat asupra imaginii guvernării, susțin analiști politici de la Chișinău, avertizând că o instabilitate prelungită ar putea influența negocierile de aderare la UE, dar ei totodată subliniază că formarea rapidă a unui nou guvern
Presiunea SUA asupra Groenlandei 'rămâne puternică', spune premierul groenlandez
Presiunea americană 'rămâne puternică', dar Groenlanda 'nu va fi niciodată de vânzare', a declarat vineri premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen, la Forumul Economic Aix-en-Provence, solicitând 'parteneriate majore' cu țări 'care împărtășesc valori democratice', relatează AFP. Groenlanda, un teritori
Von der Leyen admite că există 'probleme tehnice' în implementarea noului sistem al UE de control la frontiere
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat vineri că executivul european lucrează împreună cu statele membre pentru a rezolva problemele tehnice ale noului sistem al Uniunii Europene de control la frontiere, sistem pe care companii aeriene și aeroporturi au cerut să fie suspendat în lunile iulie și august din cauza timpilor de așteptare p
#Ucraina propune Poloniei 'măsuri anticriză' pentru a detensiona relațiile
Ucraina a propus vineri Poloniei o serie de 'măsuri anticriză' destinate să dezamorseze recentele tensiuni în relațiile dintre cele două țări, legate de divergențele lor asupra unor evenimente din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, relatează AFP. Criza între Ucraina și Polonia, unul dintre principalii susținători ai Kievului de la
Von der Leyen cere să se găsească noi venituri pentru bugetul UE aferent perioadei 2028-2034
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat vineri liderii statelor UE să găsească noi surse de venituri pentru cadrul financiar multianual pe șapte ani aferent perioadei 2028-2034, avertizând că, în caz contrar, vor trebui să aleagă între a crește contribuțiile naționale la bugetul comunitar și a accepta o reducere de până la
Polonia manifestă rezerve față de noi angajamente financiare pentru #Ucraina la summitul NATO
Polonia nu se va grăbi să se alăture unor noi angajamente de ajutor militar de zeci de miliarde de euro pentru Ucraina, a avertizat vineri premierul polonez Donald Tusk, după ce surse diplomatice au decl
Rusia a închis puncte feroviare la frontiera cu UE: țările baltice consideră că nu este vorba de o escaladare
Liderii celor trei țări baltice au confirmat vineri închiderea temporară de către Rusia a punctelor feroviare a frontierei cu Estonia și Letonia, dar au declarat că această măsură nu trebuie interpretată ca un posibil pas către o escaladare suplimentară a tensiunilor cu regiunea, ci mai degrabă ca un semn că presiunea europeană asupra economiei ruse funcționează, relat
Cancelarul german Friedrich Merz cere recunoașterea efortului economic al aliaților ca reacție la criticile președintelui Trump
Cancelarul german Friedrich Merz a evidențiat și a cerut recunoașterea efortului economic al aliaților europeni în contribuția lor la NATO ca răspuns la criticile președintelui american Donald Trump, care a calificat drept 'ridicole' cheltuielile pentru apărare ale unor parteneri, transmite vineri EFE. 'Am convenit asupra celor 5% și
Lituania vrea să fie inclusă în 'descurajarea nucleară' împotriva Rusiei
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat vineri că dorește ca țara sa, ce se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, să participe la descurajarea nucleară occidentală împotriva Rusiei, sugerând astfel de fapt desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul lituanian, ceea ce ar impune însă revizuirea Constituției, demers pe care l-a inițiat de
UE impune sancțiuni împotriva a șase ruși implicați în otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi
Uniunea Europeană a decis vineri să impună sancțiuni împotriva a șase cetățeni ruși suspectați de implicare în dezvoltarea unei toxine găsite în diferite probe prelevate din corpul liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, după moartea acestuia prin otrăvire, relatează EFE. În special, UE îi acuză că au lucrat la dezvoltare
Franța crede că summitul NATO de la Ankara poate contribui la 'rearmonizarea' relațiilor dintre Europa și Statele Unite
Franța consideră că la summitul NATO de la Ankara se pot face progrese în 'rearmonizarea' dintre Europa și Statele Unite, o îmbunătățire a relațiilor ce a putut deja fi observată la summitul G7 de la Evian, organizat sub președinția rotativă franceză, transmite vineri EFE. Un optimism justificat, în opinia Parisului, de partic
#Ucraina va primi la summitul NATO un angajament de ajutor militar de 140 de miliarde de euro
Statele europene membre ale NATO și Canada se vor angaja la summitul Alianței săptămâna viitoare să ofere Ucrainei până la sfârșitul acestui an un ajutor militar de 70 de miliarde de euro și din nou aceeași sumă anul viitor, așadar 140 de miliarde de euro, au declarat vineri surse diplomatice citate de agențiile AFP și dpa. Conform acestor su
#Ucraina: Frontul, aproape nemișcat în iunie, după ce trupele ruse au pierdut impulsul (analiză AFP)
Linia frontului a rămas în mare parte neschimbată în iunie în Ucraina, ca urmare a unei pierderi de impuls din partea trupelor ruse în ultimele luni, potrivit unei analize France Presse în baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Datele arată un câștig teritorial net în iunie de 30 km2 pentru armata r
