Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a rupt tăcerea marţi la Consiliul Europei din Strasbourg, după ce a petrecut 12 ani privaţi de libertate în închisoarea britanică de maximă securitate din Belmarsh, şi a spus că eliberarea sa a reprezentat "o schimbare cu adevărat profundă", informează EFE şi AFP.

"Tranziţia de la anii de detenţie într-o închisoare de maximă securitate până la a apărea în faţa reprezentanţilor a 46 de ţări a fost o schimbare cu adevărat profundă", a declarat Assange la începutul discursului său în faţa unei comisii a Consiliului Europei însărcinată cu studiul condiţiilor de detenţie.

Audiat de comisia care investighează "detenţia şi condamnarea lui Julian Assange şi efectele lor disuasive asupra drepturilor omului", Julian Assange a fost aplaudat la instalarea sa în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), ridicând pumnul ca reacţie.

"Regret amploarea terenului pierdut în această perioadă. Până unde a fost stigmatizat, atacat, slăbit şi diminuat a spune adevărul", a afirmat Assange.

Jurnalistul australian şi-a exprimat, de asemenea, regretul că vede "mai multă impunitate, mai mult secret, mai multe represalii împotriva (celor care spun) adevărul şi mai multă autocenzură".

Fondatorul WikiLeaks a declarat că readaptarea sa a avut câteva aspecte complicate.

"Readaptarea mea la lume include unele lucruri pozitive, dar şi complicate, cum ar fi să redevin tată pentru un fiu care a crescut fără mine. Să fiu din nou soţ", a spus Assange.

Julian Assange a declarat că este liber după ce "a pledat vinovat că a făcut jurnalism".

"Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcţionat. Sunt liber astăzi, după ani de închisoare, pentru că am pledat vinovat că fac jurnalism", a spus fondatorul WikiLeaks, care şi-a petrecut ultimii 14 ani iniţial în ambasada Ecuadorului la Londra, apoi în închisoarea din Belmarsh.

"Am pledat vinovat pentru că am încercat să obţin informaţii de la o sursă şi am pledat vinovat că am informat publicul despre natura acestor informaţii. Nu am pledat vinovat pentru nici un alt capăt de acuzare", a continuat el.

El a susţinut că acordul său de recunoaştere a vinovăţiei l-a împiedicat să iniţieze noi proceduri legale în Statele Unite. "De aceea este atât de important ca (...) instituţiile care creează norme, precum APACE, să acţioneze pentru a clarifica că ceea ce mi s-a întâmplat nu ar trebui să se întâmple şi altora", a insistat el.

"Să ne angajăm cu toţii să facem partea noastră pentru a ne asigura că lumina libertăţii nu se estompează niciodată, că va continua căutarea adevărului şi că interesele câtorva nu vor reduce la tăcere vocile celor mulţi", a declarat Assange.

"Sper că mărturia mea de astăzi va putea servi pentru a evidenţia punctele slabe ale garanţiilor existente şi pentru a-i ajuta pe cei ale căror cazuri sunt mai puţin vizibile, dar care sunt la fel de vulnerabili", a mai spus Julian Assange.

În iunie, Julian Assange a ajuns la o înţelegere cu justiţia americană, care i-a cerut extrădarea şi l-a ameninţat cu o pedeapsă grea cu închisoarea. În temeiul acestui acord de recunoaştere a vinovăţiei, el a fost condamnat la o pedeapsă deja executată în arest preventiv, pentru obţinerea şi dezvăluirea de informaţii privind securitatea naţională şi, prin urmare, a putut fi eliberat.

Jurnalistul s-a întors apoi în Australia, soţia lui explicând că are nevoie de intimitate şi timp pentru a se recupera.

WikiLeaks a publicat începând din 2010 sute de mii de documente clasificate referitoare la activităţile militare şi diplomatice ale SUA, precum şi relatări despre execuţii extrajudiciare şi strângere de informaţii împotriva aliaţilor Washingtonului. Aceste activităţi au făcut din Julian Assange o figură a libertăţii de exprimare pentru susţinătorii săi şi un blogger imprudent, care a pus vieţi în pericol şi a compromis serios securitatea SUA, din punctul de vedere al criticilor săi.

Pledoaria sa ar putea submina cererea de graţiere înaintată preşedintelui Joe Biden.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), formată din aleşi numiţi de parlamentele celor 46 de state membre, urmează să dezbată miercuri în urma acestei audieri.

Dezbaterea se va baza pe un raport prezentat de deputata islandeză Thorhildur Sunna Aevarsdottir (Partidul Piraţilor), care califică urmăririle şi condamnările suferite de australianul de 53 de ani drept "disproporţionate" şi îl descrie drept "deţinut politic". AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)