Statele membre trebuie să răspundă la întrebarea dacă vor să păstreze Schengen sau nu (expert)
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Reintroducerea controlului temporar la frontierele interne din spaţiul Schengen este aproape consecinţa automată a lipsei unei înţelegeri comune despre cine este lăsat să intre şi în ce scop, dar mă tem că acesta este doar începutul, a estimat miercuri Jean-Louis De Brouwer, director pentru afaceri europene în cadrul Institutului regal pentru relaţii internaţionale 'Egmont' din Bruxelles, într-o declaraţie pentru AGERPRES.
''Cred că, dincolo de motivaţia politică, există o problemă structurală. Schengen înseamnă o zonă fără frontiere interne. Dar o zonă fără frontiere interne şi cu o frontieră externă comună înseamnă că trebuie să cazi de acord asupra unor criterii comune referitoare la cine este lăsat înăuntru şi în ce scop. Trebuie să agreezi criterii comune, care sunt baza unei politici comune de imigraţie şi azil. Dacă nu cazi de acord asupra fundamentelor unei politici comune de imigraţie şi azil, atunci pui Schengen în pericol. Şi exact acest lucru îl vedem azi. OK, toată lumea arată cu degetul spre Germania, dar trebuie să ne aducem aminte că şase state membre încă implementau controlul la frontierele interne mult dincolo de limita prevăzută de regulile existente'', a explicat expertul în afaceri europene.
Un alt element care ar trebui luat în calcul este, în opinia lui Jean-Louis De Brouwer, faptul că dincolo de discursul politic statele membre Schengen nu au capacitatea de a reintroduce controlul integral la frontierele interne întrucât acolo nu mai dispun de serviciu de pază de frontieră şi nu mai au resursele umane necesare.
''Nu mi-aş putea imagina numărul de şosele care traversează frontiera germană dinspre toate ţările vecine, aşadar reinstaurarea unui control integral la frontiera internă este în circumstanţele actuale o iluzie, dar încă există riscul ca principiul fundamental al Schengen să poată fi pus sub semnul întrebării'', a subliniat expertul în declaraţia acordată AGERPRES.
În opinia sa, reintroducerea controlului la frontierele interne din Schengen ar fi, într-un fel sau altul, în detrimentul pieţei interne.
''Aş spune că ceea ce se întâmplă acum nu este în favoarea unei relaxări a măsurilor care afectează Bulgaria şi România pentru moment. Dar, mai important, cred că foarte curând - ar putea fi şi la viitorul Consiliu European - statele membre vor trebui să răspundă la o întrebarea foarte dificilă: dacă ele vor să păstreze Schengen sau nu'', a mai spus Jean-Louis De Brouwer.
În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală.
Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări vecine, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.
Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.
Spaţiul Schengen este zona de liberă circulaţie a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârşitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parţial - doar cu frontierele aeriene şi maritime, din cauza lipsei unanimităţii în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este aşteptată.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trump și Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au convenit să se întâlnească în curând în SUA, în urma unei discuții telefonice avute vineri, a anunțat biroul lui Netanyahu, potrivit AFP. Această discuție are loc pe fondul unor relatări privind tensiunile dintre cei doi lideri cu privire la efor
Olanda oferă găzduirea 'tribunalului special' pentru agresiunea rusă împotriva Ucrainei
Olanda și-a anunțat vineri disponibilitatea oficială de a găzdui viitorul 'tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei', impulsionat de Kiev și susținătorii săi cu intenția a-i judeca pe liderii politici și militari ruși de rang înalt, relatează agenția EFE. Într-o scrisoare adresată parlamentului olandez, guvernul d
Republica Moldova: Demisia premierului legată de efectele scandalului privind salariile exagerate la stat asupra imaginii guvernării (analiști)
Demisia premierului Alexandru Munteanu este o decizie care reflectă efectele scandalului privind salariile exagerate la întreprinderi de stat asupra imaginii guvernării, susțin analiști politici de la Chișinău, avertizând că o instabilitate prelungită ar putea influența negocierile de aderare la UE, dar ei totodată subliniază că formarea rapidă a unui nou guvern
Presiunea SUA asupra Groenlandei 'rămâne puternică', spune premierul groenlandez
Presiunea americană 'rămâne puternică', dar Groenlanda 'nu va fi niciodată de vânzare', a declarat vineri premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen, la Forumul Economic Aix-en-Provence, solicitând 'parteneriate majore' cu țări 'care împărtășesc valori democratice', relatează AFP. Groenlanda, un teritori
Von der Leyen admite că există 'probleme tehnice' în implementarea noului sistem al UE de control la frontiere
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat vineri că executivul european lucrează împreună cu statele membre pentru a rezolva problemele tehnice ale noului sistem al Uniunii Europene de control la frontiere, sistem pe care companii aeriene și aeroporturi au cerut să fie suspendat în lunile iulie și august din cauza timpilor de așteptare p
#Ucraina propune Poloniei 'măsuri anticriză' pentru a detensiona relațiile
Ucraina a propus vineri Poloniei o serie de 'măsuri anticriză' destinate să dezamorseze recentele tensiuni în relațiile dintre cele două țări, legate de divergențele lor asupra unor evenimente din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, relatează AFP. Criza între Ucraina și Polonia, unul dintre principalii susținători ai Kievului de la
Von der Leyen cere să se găsească noi venituri pentru bugetul UE aferent perioadei 2028-2034
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat vineri liderii statelor UE să găsească noi surse de venituri pentru cadrul financiar multianual pe șapte ani aferent perioadei 2028-2034, avertizând că, în caz contrar, vor trebui să aleagă între a crește contribuțiile naționale la bugetul comunitar și a accepta o reducere de până la
Polonia manifestă rezerve față de noi angajamente financiare pentru #Ucraina la summitul NATO
Polonia nu se va grăbi să se alăture unor noi angajamente de ajutor militar de zeci de miliarde de euro pentru Ucraina, a avertizat vineri premierul polonez Donald Tusk, după ce surse diplomatice au decl
Rusia a închis puncte feroviare la frontiera cu UE: țările baltice consideră că nu este vorba de o escaladare
Liderii celor trei țări baltice au confirmat vineri închiderea temporară de către Rusia a punctelor feroviare a frontierei cu Estonia și Letonia, dar au declarat că această măsură nu trebuie interpretată ca un posibil pas către o escaladare suplimentară a tensiunilor cu regiunea, ci mai degrabă ca un semn că presiunea europeană asupra economiei ruse funcționează, relat
Cancelarul german Friedrich Merz cere recunoașterea efortului economic al aliaților ca reacție la criticile președintelui Trump
Cancelarul german Friedrich Merz a evidențiat și a cerut recunoașterea efortului economic al aliaților europeni în contribuția lor la NATO ca răspuns la criticile președintelui american Donald Trump, care a calificat drept 'ridicole' cheltuielile pentru apărare ale unor parteneri, transmite vineri EFE. 'Am convenit asupra celor 5% și
Lituania vrea să fie inclusă în 'descurajarea nucleară' împotriva Rusiei
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat vineri că dorește ca țara sa, ce se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, să participe la descurajarea nucleară occidentală împotriva Rusiei, sugerând astfel de fapt desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul lituanian, ceea ce ar impune însă revizuirea Constituției, demers pe care l-a inițiat de
UE impune sancțiuni împotriva a șase ruși implicați în otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi
Uniunea Europeană a decis vineri să impună sancțiuni împotriva a șase cetățeni ruși suspectați de implicare în dezvoltarea unei toxine găsite în diferite probe prelevate din corpul liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, după moartea acestuia prin otrăvire, relatează EFE. În special, UE îi acuză că au lucrat la dezvoltare
Franța crede că summitul NATO de la Ankara poate contribui la 'rearmonizarea' relațiilor dintre Europa și Statele Unite
Franța consideră că la summitul NATO de la Ankara se pot face progrese în 'rearmonizarea' dintre Europa și Statele Unite, o îmbunătățire a relațiilor ce a putut deja fi observată la summitul G7 de la Evian, organizat sub președinția rotativă franceză, transmite vineri EFE. Un optimism justificat, în opinia Parisului, de partic
#Ucraina va primi la summitul NATO un angajament de ajutor militar de 140 de miliarde de euro
Statele europene membre ale NATO și Canada se vor angaja la summitul Alianței săptămâna viitoare să ofere Ucrainei până la sfârșitul acestui an un ajutor militar de 70 de miliarde de euro și din nou aceeași sumă anul viitor, așadar 140 de miliarde de euro, au declarat vineri surse diplomatice citate de agențiile AFP și dpa. Conform acestor su
#Ucraina: Frontul, aproape nemișcat în iunie, după ce trupele ruse au pierdut impulsul (analiză AFP)
Linia frontului a rămas în mare parte neschimbată în iunie în Ucraina, ca urmare a unei pierderi de impuls din partea trupelor ruse în ultimele luni, potrivit unei analize France Presse în baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Datele arată un câștig teritorial net în iunie de 30 km2 pentru armata r
