Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Ungaria a condus ca mediator imparţial (honest broker) prima reuniune oficială a Consiliului Afaceri Generale (CAG) de la preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi nu a primit altfel de semnale de la celelalte state membre, a declarat marţi ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka, în conferinţa de presă organizată după încheierea CAG.

Oficialul ungar a răspuns astfel unei întrebări referitoare la un subiect de pe agenda reuniunii - dialogul privind statul de drept în UE - având în vedere că însăşi situaţia statului de drept în Ungaria constituie motivul unui diferend dintre Budapesta şi executivul UE.

Separat, miniştrii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la tendinţa generală în ceea ce priveşte situaţia statului de drept în unele ţări candidate.

Cele două discuţii au pornit de la raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept, document care a inclus anul acesta, pentru prima dată, şi evoluţiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.

''Obiectivul nostru este ca toate ţările candidate să avanseze în acest proces sub mandatul preşedinţiei ungare'' a Consiliului UE, a spus ministrul Janos Boka.

La rândul său, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a apreciat că subiectul statului de drept rămâne unul important pe agenda UE, şi a ţinut să facă distincţie între dialogul desfăşurat marţi în cadrul CAG şi procedura articolului 7 din Tratatul UE aplicată în cazul Ungariei.

În timpul reuniunii cu omologii săi din celelalte ţări membre, Boka a prezentat principalele priorităţi ale preşedinţiei ungare a Consiliului UE în acest semestru. Acestea sunt sporirea competitivităţii UE - care până la finalul anului va fi o temă centrală în toate formatele Consiliului Uniunii Europene -, extinderea UE şi combaterea răspândirii antisemitismului.

Pe de altă parte, ministrul Janos Boka a reiterat poziţia guvernului de la Budapesta conform căreia, la fel la Olanda, va solicita o derogare de la normele de migraţie şi azil ale Uniunii Europene. El a ţinut să precizeze că declaraţia a fost făcută în calitate de membru al guvernului ungar, nu de reprezentant al preşedinţiei Consiliului UE.

Poziţia Ungariei este că imigraţia ilegală constituie un pericol pentru securitatea sa naţională şi că sistemul UE de cote de imigranţi afectează grav stabilitatea ţărilor membre.

La jumătatea săptămânii trecute, Comisia Europeană a anunţat că va deduce 200 de milioane de euro din fondurile de la bugetul UE pentru care Ungaria este eligibilă, întrucât ţara nu a achitat până acum amenda dispusă de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pentru încălcarea normelor europene privind azilul.

Janos Boka a amintit că i-a comunicat deja, la Strasbourg, comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, decizia Budapestei de a nu plăti amenda respectivă. AGERPRES/(editor: Irina Cristea, editor online: Anda Badea)