Franţa ar urma să aibă un guvern "înainte de duminică", a afirmat joi seară premierul Michel Barnier, după ce i-a prezentat preşedintelui Emmanuel Macron o listă cu 38 de miniştri, notează AFP.

Om politic de dreapta, fostul comisar european, numit pe 5 septembrie de Macron, a dat un impuls formării echipei sale şi eforturilor de rezolvare a lungii crize politice create de dizolvarea Adunării Naţionale pe 9 iunie.

Noul premier a discutat timp de 50 de minute joi seară la Palatul Elysée cu şeful statului francez pentru a-i propune guvernul său, a constatat un jurnalist al AFP.

"Mulţumesc foarte mult, ne vedem mâine", i-a spus Emmanuel Macron lui Barnier la sfârşitul întâlnirii lor.

"Premierul a prezentat arhitectura şi componenţa guvernului său care respectă echilibrul. Va fi prezentat înainte de duminică, ţinând cont de verificările deontologice obişnuite", au scris serviciile sale, apreciind discuţia cu preşedintele drept "constructivă".

Anterior, Barnier şi-a prezentat propunerile forţelor politice de dreapta şi de centru susceptibile să participe la viitorul său guvern. Dar atunci nu a divulgat atunci niciun nume.

Dar liderul deputaţilor Les Républicains (LR, dreapta tradiţională), Laurent Wauquiez, a dezvăluit în faţa trupelor sale că a refuzat portofoliul finanţelor. În schimb, omologul său de la Senat, Bruno Retaileau, ar urma să fie propus pentru Ministerul de Interne, potrivit unor surse din partid şi din fosta majoritate.

De partea "macroniştilor", ministrul demisionar al afacerilor europene, Jean-Noël Barrot (MoDem, centru), va fi propus la externe, în timp ce ministrul apărării, Sébastien Lecornu, ar urma să rămână în funcţie, potrivit unui responsabil al blocului central.

În căutarea unui echilibru guvernamental dificil, Barnier a spus că are în vedere un guvern cu 38 de miniştri, printre care şapte membri ai partidului lui Macron, trei de dreapta (LR), doi centrişti (MoDem), unul Horizons sau chiar unul UDI (partid de centru-dreapta), le-a raportat şeful deputaţilor "macronişti", Gabriel Attal, membrilor grupului său.

În timp ce depune eforturi pentru a găsi personalităţi de stânga, de la care a primit mai multe refuzuri, printre aceşti miniştri plini s-ar afla un singur "diverşi stânga".

Michel Barnier a oferit clarificări joi cu privire la subiectele care au alimentat tensiunile cu partenerii săi. Şeful guvernului a afirmat că nu va majora taxele pentru clasele de mijloc, potrivit mai multor participanţi.

Acest angajament privind fiscalitatea este "vital pentru noi", a declarat Gabriel Attal. Deputaţii macronişti ameninţaseră că nu vor participa la un guvern prevăzând majorări de taxe, în ciuda creşterii datoriilor şi a deficitelor şi a pregătirii delicate a bugetului pentru 2025.

În privinţa imigraţiei, un alt dosar sensibil, premierul şi-a exprimat dorinţa să pună în aplicare Pactul european privind migraţia şi azilul, potrivit unui participant.

Potrivit unui comunicat de presă al serviciilor sale, Michel Barnier a afirmat că intenţionează "să îmbunătăţească nivelul de trai al francezilor şi funcţionarea serviciilor publice, în special şcolile şi sănătatea, să garanteze securitatea, să controleze imigraţia şi să facă să progreseze integrarea".

El doreşte, de asemenea, să "încurajeze întreprinderile şi fermierii şi să consolideze atractivitatea economică a Franţei, să ţină sub control finanţele publice şi să reducă datoria ecologică".

Emmanuel Macron, care asigură că nu vrea să intervină în componenţa guvernului, îl primise deja pe Michel Barnier marţi şi apoi din nou miercuri. Potrivit unor martori, prânzul lor de marţi a mers prost.

Premierul a declarat miercuri că a descoperit o "situaţie bugetară foarte gravă". Franţa este, alături de alte câteva ţări membre ale Uniunii Europene, obiectul unei proceduri europene pentru deficite excesive.

În ce priveşte bugetul, timpul trece repede, calendarul său fiind amânat de dizolvarea Adunării Naţionale - camera inferioară a parlamentului - în iunie şi numirea foarte târziu a unui nou prim-ministru.

Proiectul de "legii finanţelor" pentru 2025 ar trebui să fie prezentat parlamentului la începutul lunii octombrie, "apoi planul bugetar naţional pe termen mediu pe care guvernul trebuie să-l transmită Comisiei (Europene) câteva zile mai târziu", a reaminitit miercuri primul preşedinte al Curţii de Conturi a Franţei, Pierre Moscovici. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)