Acord China-Japonia cu privire la deversările de la Fukushima, ceea ce deschide calea pentru reluarea comerţului cu produse de pescuit
China şi Japonia au ajuns la un acord cu privire la deversarea de ape radioactive tratate de la centrala nucleară Fukushima, grav avariată în 2011, au anunţat vineri cele două guverne, ceea ce deschide drumul pentru reiniţierea exporturilor de produse de pescuit din Japonia spre China, transmite Reuters.
Beijingul interzisese achiziţiile de produse de pescuit din Japonia acum aproximativ un an, invocând riscul de contaminare radioactivă după ce operatorul japonez Tokyo Electric Power începuse să evacueze în Oceanul Pacific apă tratată de la centrala Fukushima.
Potrivit acordului anunţat vineri, Japonia va institui un aranjament de monitorizare internaţională pe termen lung şi le va permite părţilor interesate să efectueze operaţiuni de prelevare de eşantioane şi de monitorizare independente.
''Am transmis că suntem dispuşi să întreprindem o monitorizare suplimentară a apelor tratate'', le-a declarat premierul Fumio Kishida reporterilor. ''China, în schimb, a spus că va începe să îşi revizuiască restricţiile de exporturi de produse marine japoneze şi va creşte treptat importurile de produse care îndeplinesc standardele chineze'', a adăugat el.
Criteriile chineze pe care trebuie să le îndeplinească produsele japoneze nu sunt specifice unei ţări anume, ci sunt cele aplicabile tuturor importurile, a precizat el.
Înainte de interdicţie, China era cea mai mare piaţă pentru exporturile de produse marine japoneze. Exporturile japoneze de produse agricole, forestiere şi de pescuit au scăzut în prima jumătate a lui 2024 pentru prima dată din 2020, fiind lovite de interdicţia impusă de China.
Purtătoarea de cuvânt a MAE chinez, Mao Ning, a declarat însă că acordul nu înseamnă o reluare imediată a importurilor şi că Beijingul îşi menţine opoziţia faţă de deversarea apelor de la Fukushima.
''Vom purta consultări tehnice cu partea japoneză şi vom relua gradual importurile de produse acvatice japoneze'', a spus ea într-un briefing de presă la Beijing.
Japonia a susţinut că deversarea apei este sigură, menţionând că şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a concluzionat că impactul pe care l-ar avea asupra oamenilor şi a mediului este ''neglijabil''.
Poziţia Japoniei conform căreia interdicţia ar trebui ridicată imediat rămâne, de asemenea, neschimbată, a declarat Hiroyuki Namazu, un oficial din Ministerul de Externe, într-un briefing după anunţul lui Kishida.
El a adăugat că nu există un calendar precis în ce priveşte ridicarea restricţiilor de către Beijing sau ce paşi ar trebui urmaţi pentru ca aceasta să se întâmple.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a salutat acordul.
''Aş dori să felicit guvernul Japoniei pentru angajamentul său continuu cu AIEA şi guvernul Chinei pentru consultările constructive avute cu agenţia în sprijinul acestui proces bilateral care a ajuns la o încheiere pozitivă astăzi'', a declarat directorul general Rafael Grossi, citat într-un comunicat.
În august 2023, Japonia a început să pompeze peste un milion de tone metrice de apă radioactivă tratată de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, distrusă de un cutremur şi un tsunami în martie 2011. Procesul va dura decenii până se va încheia. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mii de iranieni se adună din zori la funeraliile ayatollahului Khamenei
Mii de iranieni începuseră să se adune sâmbătă în zori la Marea Mosalla din Teheran, marele sit islamic unde încep ceremoniile funerare pentru ayatollahul Ali Khamenei, fostul lider suprem ucis de loviturile aeriene în primele ore ale războiului declanșat în 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, relatează AFP.
Trump și Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au convenit să se întâlnească în curând în SUA, în urma unei discuții telefonice avute vineri, a anunțat biroul lui Netanyahu, potrivit AFP. Această discuție are loc pe fondul unor relatări privind tensiunile dintre cei doi lideri cu privire la efor
Olanda oferă găzduirea 'tribunalului special' pentru agresiunea rusă împotriva Ucrainei
Olanda și-a anunțat vineri disponibilitatea oficială de a găzdui viitorul 'tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei', impulsionat de Kiev și susținătorii săi cu intenția a-i judeca pe liderii politici și militari ruși de rang înalt, relatează agenția EFE. Într-o scrisoare adresată parlamentului olandez, guvernul d
Republica Moldova: Demisia premierului legată de efectele scandalului privind salariile exagerate la stat asupra imaginii guvernării (analiști)
Demisia premierului Alexandru Munteanu este o decizie care reflectă efectele scandalului privind salariile exagerate la întreprinderi de stat asupra imaginii guvernării, susțin analiști politici de la Chișinău, avertizând că o instabilitate prelungită ar putea influența negocierile de aderare la UE, dar ei totodată subliniază că formarea rapidă a unui nou guvern
Presiunea SUA asupra Groenlandei 'rămâne puternică', spune premierul groenlandez
Presiunea americană 'rămâne puternică', dar Groenlanda 'nu va fi niciodată de vânzare', a declarat vineri premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen, la Forumul Economic Aix-en-Provence, solicitând 'parteneriate majore' cu țări 'care împărtășesc valori democratice', relatează AFP. Groenlanda, un teritori
Von der Leyen admite că există 'probleme tehnice' în implementarea noului sistem al UE de control la frontiere
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat vineri că executivul european lucrează împreună cu statele membre pentru a rezolva problemele tehnice ale noului sistem al Uniunii Europene de control la frontiere, sistem pe care companii aeriene și aeroporturi au cerut să fie suspendat în lunile iulie și august din cauza timpilor de așteptare p
#Ucraina propune Poloniei 'măsuri anticriză' pentru a detensiona relațiile
Ucraina a propus vineri Poloniei o serie de 'măsuri anticriză' destinate să dezamorseze recentele tensiuni în relațiile dintre cele două țări, legate de divergențele lor asupra unor evenimente din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, relatează AFP. Criza între Ucraina și Polonia, unul dintre principalii susținători ai Kievului de la
Von der Leyen cere să se găsească noi venituri pentru bugetul UE aferent perioadei 2028-2034
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat vineri liderii statelor UE să găsească noi surse de venituri pentru cadrul financiar multianual pe șapte ani aferent perioadei 2028-2034, avertizând că, în caz contrar, vor trebui să aleagă între a crește contribuțiile naționale la bugetul comunitar și a accepta o reducere de până la
Polonia manifestă rezerve față de noi angajamente financiare pentru #Ucraina la summitul NATO
Polonia nu se va grăbi să se alăture unor noi angajamente de ajutor militar de zeci de miliarde de euro pentru Ucraina, a avertizat vineri premierul polonez Donald Tusk, după ce surse diplomatice au decl
Rusia a închis puncte feroviare la frontiera cu UE: țările baltice consideră că nu este vorba de o escaladare
Liderii celor trei țări baltice au confirmat vineri închiderea temporară de către Rusia a punctelor feroviare a frontierei cu Estonia și Letonia, dar au declarat că această măsură nu trebuie interpretată ca un posibil pas către o escaladare suplimentară a tensiunilor cu regiunea, ci mai degrabă ca un semn că presiunea europeană asupra economiei ruse funcționează, relat
Cancelarul german Friedrich Merz cere recunoașterea efortului economic al aliaților ca reacție la criticile președintelui Trump
Cancelarul german Friedrich Merz a evidențiat și a cerut recunoașterea efortului economic al aliaților europeni în contribuția lor la NATO ca răspuns la criticile președintelui american Donald Trump, care a calificat drept 'ridicole' cheltuielile pentru apărare ale unor parteneri, transmite vineri EFE. 'Am convenit asupra celor 5% și
Lituania vrea să fie inclusă în 'descurajarea nucleară' împotriva Rusiei
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat vineri că dorește ca țara sa, ce se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad, să participe la descurajarea nucleară occidentală împotriva Rusiei, sugerând astfel de fapt desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul lituanian, ceea ce ar impune însă revizuirea Constituției, demers pe care l-a inițiat de
UE impune sancțiuni împotriva a șase ruși implicați în otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi
Uniunea Europeană a decis vineri să impună sancțiuni împotriva a șase cetățeni ruși suspectați de implicare în dezvoltarea unei toxine găsite în diferite probe prelevate din corpul liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, după moartea acestuia prin otrăvire, relatează EFE. În special, UE îi acuză că au lucrat la dezvoltare
Franța crede că summitul NATO de la Ankara poate contribui la 'rearmonizarea' relațiilor dintre Europa și Statele Unite
Franța consideră că la summitul NATO de la Ankara se pot face progrese în 'rearmonizarea' dintre Europa și Statele Unite, o îmbunătățire a relațiilor ce a putut deja fi observată la summitul G7 de la Evian, organizat sub președinția rotativă franceză, transmite vineri EFE. Un optimism justificat, în opinia Parisului, de partic
#Ucraina va primi la summitul NATO un angajament de ajutor militar de 140 de miliarde de euro
Statele europene membre ale NATO și Canada se vor angaja la summitul Alianței săptămâna viitoare să ofere Ucrainei până la sfârșitul acestui an un ajutor militar de 70 de miliarde de euro și din nou aceeași sumă anul viitor, așadar 140 de miliarde de euro, au declarat vineri surse diplomatice citate de agențiile AFP și dpa. Conform acestor su










