ONU îi cere Israelului să pună capăt în 12 luni prezenţei sale 'ilegale' în teritoriile palestiniene
Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie care solicită încetarea ocupaţiei israeliene în termen de ''12 luni'', relatează AFP şi Reuters.
Textul, care ţine cont de opinia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) exprimată în urmă cu două luni, a fost adoptat cu 124 de voturi pentru, 14 voturi contra (printre care Israelul, SUA, Ungaria, Cehia şi Argentina) şi 43 de abţineri.
În luna iulie, răspunzând unei cereri de aviz consultativ a Adunării Generale, CIJ a estimat că ''prezenţa continuă a Israelului în teritoriul palestinian ocupat este ilicită'' şi că Israelul are ''obligaţia de a-i pune capăt în cel mai scurt timp''.
Rezoluţia adoptată miercuri salută opinia CIJ şi cere statelor să ''ia măsuri în vederea încetării importurilor de orice produse ce provin din coloniile israeliene, precum şi a livrării sau transferurilor de arme, muniţii şi echipamente legate de Israel ... acolo unde există motive rezonabile de a bănui că ele pot fi folosite în teritoriul palestinian ocupat''.
Ea ''cere'' de asemenea retragerea forţelor israeliene din teritoriile palestiniene, oprirea înfiinţării de noi colonii, restituirea terenurilor şi a proprietăţilor confiscate şi chiar posibilitatea întoarcerii palestinienilor strămutaţi.
Documentul le cere ţărilor membre ONU să adopte sancţiuni împotriva persoanelor care participă la ''menţinerea prezenţei ilicite a Israelului'' în teritoriile ocupate.
De la tribuna Adunării Generale, ambasadorul palestinian la ONU, Riad Mansour, le-a cerut marţi ţărilor membre ONU să ''aleagă partea bună a istoriei'' prin susţinerea rezoluţiei.
''Câţi palestinieni mai trebuie să fie ucişi înainte de a se produce în final o schimbare pentru a stopa această inumanitate?'', a spus el cu câteva ore înaintea reuniunii anuale la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, unde războiul din Fâşia Gaza ar urma să domine agenda discuţiilor între zecile de şefi de stat şi de guvern invitaţi.
În luna mai, Adunarea a adus un sprijin masiv, dar simbolic (143 voturi pentru, nouă voturi contra şi 25 de abţineri) pentru aderarea deplină şi integrală a palestinienilor la ONU, aderare blocată de SUA.
Chiar dacă rezoluţiile Adunării Generale nu sunt constrângătoare, Israelul a denunţat noul text. ''Este o decizie ruşinoasă care susţine terorismul diplomatic al Autorităţii Palestiniene'', a declarat ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, într-un comunicat difuzat la scurt timp după vot.
La rândul său, Ministerul de Externe israelian a denunţat rezoluţia plină de ''cinism'' adoptată de Adunarea Generală a ONU.
''Teatrul politic numit Adunarea Generală a adoptat astăzi o decizie distorsionată care este ruptă de realitate, care încurajează terorismul şi afectează şansele de pace. Aşa arată ceva rupt de realitate, aşa arată politica internaţională cinică. Decizia Adunării Generale spune o poveste părtinitoare, fictivă, în care nu au loc nenumărate atacuri teroriste criminale asupra cetăţenilor statului Israel, în care copii, femei şi bărbaţi israelieni nu au fost victime ale atrocităţilor oribile comise de organizaţia teroristă Hamas în timpul masacrului din 7 octombrie, în care Israelul nu este atacat zilnic din şapte fronturi diferite - printre care Gaza, Iudeea şi Samaria - de către organizaţii teroriste conduse de Iran şi în care statul Israel şi poporul evreu nu au niciun drept istoric pe pământul Israelului'', a scris purtătorul de cuvânt al MAE israelian, Oren Marmorstein, într-un mesaj postat pe reţeaua X.
În timpul războiului israeliano-arab din 1967, Israelul a început să acapareze părţi din Cisiordania (inclusiv Ierusalimul de Est) anexat pe atunci de Iordania, din Fâşia Gaza şi din Sinaiul egiptean, precum şi majoritatea Platoului Golan sirian.
Ulterior, Israelul a început să ocupe cei 70.000 kilometri pătraţi de teritorii arabe confiscate, o ocupaţie calificată apoi drept ilegală de către Naţiunile Unite. ONU consideră teritoriile palestiniene (Fâşia Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est) drept o singură entitate, un teritoriu ocupat.
Conflictul militar actual dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a izbucnit după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în 7 octombrie 2023 de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când 1.205 de persoane au fost ucise, în cea mai mare parte civili.
Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în acea zi şi duse în Fâşia Gaza.
Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, din 7 octombrie 2023 până miercuri la prânz, cu 41.272 de morţi şi 95.550 de răniţi în rândul palestinienilor.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică în largul coastei sale de est
Coreea de Nord a lansat duminică o rachetă balistică în direcția mării, în largul coastei sale de est, a anunțat Ministerul japonez al Apărării, relatează Reuters și AFP. Ministerul sud-coreean al Apărării a anunțat la rândul său că Phenianul a lansat un proiectil neidentificat. Postul public de televiziune japonez NHK a preciz
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în vizită în Statele Unite, în perioada 20-24 septembrie
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, va efectua, în perioada 20-24 septembrie 2026, o vizită în Statele Unite ale Americii, cu întrevederi la New York, Boston și Washington, informează duminică un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Alegeri regionale în Germania, un nou test pentru cancelarul Friedrich Merz
Aproape patru milioane de alegători germani se prezintă duminică la urne pentru două alegeri regionale - în Berlin şi landul Mecklenburg - Pomerania Occidentală, unde avansul extremei drepte şi al stângii radicale ar putea provoca noi tulburări la Berlin şi l-ar putea afecta pe cancelarul Friedrich Merz, deja foarte slăbit pe scena politică, relatează AFP.
Rusia: Cel puțin doi morți în urma unui atac cu sute de drone asupra Moscovei
Autoritățile ruse au anunțat că Moscova și regiunea sa au fost ținta a sute de drone duminică dimineață, atac care a provocat moartea a cel puțin două persoane și a avariat o importată rafinărie de petrol, în ultima zi a alegerilor legislative din Rusia, relatează AFP. Guvernatorul regiunii din jurul capitalei, Andrei Vorobiov, a raportat că 249 de drone
Rebelii Houthi revendică atacuri cu rachete și drone asupra capitalei saudite Riad și portului petrolier Yanbu
Rebelii pro-iranieni Houthi din Yemen au revendicat sâmbătă atacuri cu rachete și drone asupra mai multor ținte în Arabia Saudită, în special asupra capitalei Riad și orașului-port Yanbu de pe coasta Mării Roșii, care este un important centru pentru exportul petrolului saudit, după ce mai devreme au fost semnalate la Riad explozii și un incendiu maj
Un general german va fi viitorul președinte al Comitetului Militar al NATO
Generalul german Carsten Breuer a fost desemnat sâmbătă președinte al Comitetului Militar al NATO, el urmând să-l înlocuiască în această funcție la jumătatea anului viitor pe amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, a anunțat Ministerul german al Apărării, conform căruia generalul Breuer va avea o 'linie clară' cu privire la modul de a
Armata din Belarus a desfășurat exerciții militare în apropierea frontierei cu UE
Armata din Belarus, țară aliată Rusiei, a desfășurat exerciții militare cu 'caracter strict defensiv' în regiuni din partea sa vestică, în apropierea granițelor cu țări ale Uniunii Europene, a anunțat sâmbătă Ministerul belarus al Apărării, citat de AFP. Aceste manevre militare au avut loc de marți până vi
Trump enunță 25 de 'realizări' ale mandatului său înaintea alegerilor intermediare și propune redenumirea Inteligenței Artificiale
Președintele american Donald Trump a prezentat pe rețeaua sa de socializare Truth Social o listă cu ceea ce el consideră a fi 25 de realizări ale noului său mandat la Casa Albă, menționând printre acestea că 'a pus capăt intrării refugiaților' și a făcut din 'engleză limba oficială a SUA', în timp ce a lansat și un sondaj în care pro
#Ucraina cere Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 32,6 miliarde de euro pentru 2027
Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, a cerut sâmbătă din nou Uniunii Europene o finanțare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru Ucraina anul viitor, o solicitare despre care Comisia Europeană a spus că o va lua în considerare, dată fiind intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, relatează agenția EFE.
Extrema-dreaptă franceză condamnă acțiunile 'ostile' ale Rusiei
Rusia nu poate 'spera să dicteze direct sau indirect politica' Franței prin 'intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică', au afirmat sâmbătă cei doi lideri ai extremei-drepte franceze, Marine Le Pen și Jordan Bardella, care au condamnat acțiunile 'ostile' ale Rusiei, relatează AFP. 'Nicio provocare, nicio o
Republica Moldova reacționează după un nou incident cu dronă
Republica Moldova a condamnat sâmbătă o nouă încălcare a spațiului său aerian, după o explozie și descoperirea unor resturi de dronă în apropierea capitalei Chișinău, relatează AFP și Moldpres. Acest incident 'reprezintă o nouă consecință a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei', a transmis Ministerul de
Arabia Saudită: Explozii la Riad și incendiu în apropierea aeroportului, după o alertă despre posibile atacuri aeriene
Locuitorii capitalei Arabiei Saudite, Riad, au fost treziți în noaptea de vineri spre sâmbătă de o alertă privind un potențial atac aerian, urmată de două explozii puternice, iar sâmbătă la prânz un incendiu major a fost semnalat în apropierea aeroportului din Riad, primele incidente din capitala saudită de la reluarea luptelor cu rebelii Houthi
Rusia: Puternice atacuri cibernetice în a doua zi a alegerilor legislative
Rusia a semnalat sâmbătă atacuri cibernetice puternice care au vizat, printre altele, sistemul de vot electronic de la Moscova și liniile de fibră optică pentru internet în Orientul Îndepărtat, în a doua zi a alegerilor parlamentare pe care partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin se așteaptă să le câștige fără emoții, relatează agen
Alegerile din Rusia provoacă o dispută diplomatică între Moscova și Chișinău legată de regiunea transnistreană
Alegerile parlamentare din Rusia, care au loc în perioada 18-20 septembrie, au provocat o dispută diplomatică între Moscova și Chișinău ca urmare a obiecțiilor Republicii Moldova față de planul Kremlinului de a deschide 15 secții de votare pentru cetățenii ruși în regiunea separatistă Transnistria, relatează sâmbătă Reuters. Moscova sus
SUA au aprobat o posibilă vânzare de sisteme de apărare antiaeriană pentru #Ucraina
SUA au aprobat vineri o posibilă vânzare de echipament de apărare antiaeriană Ucrainei în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de dolari, pe fondul intensificării atacurilor Rusiei contra țării vecine, transmite AFP. Contractul vizează rachete, lansatoare de rachete, radare antidronă și alte echipamente militare, a indicat Departamentul de Stat amer
