Camera inferioară a parlamentului polonez, Dieta, a adoptat vineri două legi ce reformează Curtea Constituţională şi care au fost promovate de noua putere a premierului liberal pro-european Donald Tusk, ce acuză fosta putere naţionalistă că a pus sub control această instanţă.

Pentru a intra în vigoare, noua legislaţie mai trebuie să fie promulgată de preşedintele Andrzej Duda, apropiat al naţionaliştilor şi care încă nu a comentat acest subiect, relatează AFP.

Considerată de Bruxelles ca fiind prea dependentă de puterea politică, Curtea Constituţională a fost una dintre temele de dispută între Bruxelles şi fostele guverne naţionaliste ale partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), în timpul cărora Curtea Constituţională a susţinut întâietatea dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze în faţa dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE), poziţie considerată de Comisia Europeană o încălcare a statului de drept.

Guvernele partidului Lege şi Justiţie care s-au succedat din 2015 au numit de atunci în Curtea Constituţională mai mulţi judecători în locul celor numiţi pe vremea precedentului guvern condus de Donald Tusk până în acel an, atât puterea liberală cât şi cea conservatoare încercând să-şi menţină influenţa politică în această instanţă.

Una dintre legile adoptate vineri prevede că judecătorii Curţii Constituţionale vor fi numiţi de acum înainte de deputaţi cu o majoritate de 3/5, fiind aşadar nevoie şi voturile actualei opoziţii conservatoare, faţă de majoritatea absolută în prezent. De asemenea, candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale nu pot fi foşti parlamentari sau foşti europarlamentari şi nici foşti membri ai guvernului sau ai unui partid politic în cei patru ani anteriori.

Preşedintele Dietei, Szymon Holownia, i-a cerut şefului statului să "repare" sistemul de justiţie moştenit de la puterea anterioară şi pe care l-a descris drept "un haos". În cazul unui veto prezidenţial, nu va rămâne decât să "aşteptăm următorul şef de stat" ales anul viitor, a adăugat Holownia.

În martie, ministrul polonez al Justiţiei, Adam Bodnar, a anunţat o serie de măsuri pentru "asanarea" Curţii Constituţionale, care continuă să se opună diferitelor iniţiative legislative şi guvernamentale, iar parlamentul a adoptat o rezoluţie pentru a crea o nouă instanţă. Adoptată de noua coaliţie guvernamentală pro-europeană a lui Donald Tusk, rezultată în urma alegerilor legislative de anul trecut, rezoluţia a motivat demersul prin "incapacitatea actualului organism de a îndeplini sarcinile Curţii Constituţionale".

Fostele guverne conservatoare au adoptat o serie de reforme judiciare în urma cărora Comisia Europeană i-a tăiat parţial Poloniei fondurile europene pentru încălcarea statului de drept, printre criticile invocate de Bruxelles numărându-se limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.

Aceste fonduri au fost între timp deblocate după ce guvernul Tusk a transmis Bruxellesului pe 20 februarie un plan de acţiune în care, printre alte măsuri, a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii "inadecvate" a Curţii Constituţionale, modificarea statutului Consiliului Naţional al Magistraturii, al Curţii Supreme, al Curţii Constituţionale şi al instanţelor de drept comun, precum şi separarea funcţiei de ministru al justiţiei de cea a şefului Parchetului naţional.

Formaţiunea Lege şi Justiţie, care a condus Polonia opt ani la rând şi a fost în tot acest timp în conflict permanent cu Bruxellesul din cauza politicilor conservatoare şi suveraniste promovate de guvernele sale, a trecut la sfârşitul anului trecut în opoziţie după ce a pierdut majoritatea în urma alegerilor din octombrie. De atunci, între actuala şi fosta putere se dă o luptă politică ce are ca principale mize justiţia şi presa.

După preluarea puterii, guvernul liberalului pro-european Donald Tusk a făcut o prioritate din a aduce în instanţă miniştri şi oficiali ai fostelor guverne conservatoare, astfel încât aceştia să răspundă pentru ceea ce actualul prim-ministru consideră a fi practici corupte şi contrare statului de drept.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)