Partidul Popular austriac (ÖVP) a eşuat în încercarea sa de a da în judecată un ministru pentru susţinerea unei legi europene privind mediul, a anunţat vineri o purtătoare de cuvânt a Biroului procurorului anticorupţie de la Viena, potrivit DPA.

În luna iunie, ÖVP a formulat o plângere împotriva ministrei pentru acţiuni climatice, Leonore Gewessler, pe care a acuzat-o de abuz de putere după ce aceasta a aprobat legislaţia UE privind restaurarea naturii, în pofida opoziţiei exprimate de ÖVP.

Gewessler este membră a Partidului Verde, formaţiune care guvernează împreună cu ÖVP.

Susţinerea sa pentru legea respectivă a avut drept rezultat o majoritate fragilă în rândul statelor Uniunii Europene în favoarea actului normativ, ce vizează refacerea pădurilor şi a altor zone naturale.

Însă conservatorii (ÖVP) şi reprezentanţii fermierilor din Austria şi din blocul comunitar se tem că noua legislaţie UE îi va afecta negativ pe fermieri, cu efecte asupra producţiei alimentare din Uniunea Europeană.

ÖVP susţine că Gewessler a acţionat în mod ilegal şi neconstituţional, afirmând că ea a anulat veto-ul statelor şi nu şi-a coordonat acţiunile cu ministrul agriculturii, care este membru al Partidul Popular.

Disputa dintre partenerii din coaliţia guvernamentală a izbucnit în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din Austria prevăzute pentru 29 septembrie.

Atât ÖVP, cât şi Verzii se află sub presiune pentru a-şi mobiliza alegătorii, conservatorii încercând să recupereze diferenţa care îi desparte de Partidul Libertăţii (FPÖ, extrema dreaptă) în intenţiile de vot ale alegătorilor austrieci.

La jumătatea lunii iunie, Uniunea Europeană a aprobat definitiv primul regulament din istoria sa care obligă statele membre să contribuie la refacerea naturii şi nu doar la protejarea ei, după un proces întortocheat, cu surprize până în ultimul moment pentru a închide acest dosar.

În ajunul votului, Austria a trecut de partea celor care susţin acest regulament, ceea ce a permis Consiliului UE să atingă majoritatea calificată necesară. Regulamentul fusese deja negociat şi agreat între state, dar şi cu Parlamentul European, care l-a aprobat în februarie, în şedinţă plenară. Era nevoie doar de adoptarea oficială din partea statelor membre.

Regulamentul a fost adoptat în cele din urmă cu voturile favorabile ale Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Portugaliei, României, Slovaciei şi Sloveniei. Împotrivă au votat Italia, Ungaria, Olanda, Polonia, Finlanda şi Suedia, iar Belgia s-a abţinut.

Comisia Europeană a prezentat Legea pentru restaurarea naturii în iunie 2022 pentru a reface cel puţin 20% din ecosistemele degradate până în 2030 şi toate până la jumătatea secolului, inclusiv terenuri cultivate. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)