SUA susţin crearea a două locuri permanente în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite pentru statele africane şi a unui loc care să fie atribuit prin rotaţie statelor insulare mici în curs de dezvoltare, urmează să anunţe joi ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, transmite Reuters.

Propunerea vine în contextul în care Statele Unite încearcă să repare legăturile cu Africa, unde mulţi sunt nemulţumiţi de sprijinul Washingtonului pentru războiul Israelului din Gaza, precum şi să-şi aprofundeze relaţiile cu ţările din insulele Pacificului, importante pentru contracararea influenţei chineze în regiune.

Thomas-Greenfield a declarat pentru Reuters că speră că anunţul său va "face să avanseze această agendă într-un mod în care putem realiza reforma Consiliului de Securitate la un moment dat în viitor", prezentând acest lucru ca parte a "moştenirii" preşedintelui american Joe Biden.

Susţinerea a două locuri permanente africane şi a unuia prin rotaţie pentru micile state insulare în curs de dezvoltare se adaugă sprijinului de lungă durată al Washingtonului pentru atribuirea de locuri permanente în consiliu pentru India, Japonia şi Germania, aminteşte Reuters.

Ţările în curs de dezvoltare cer de mult timp locuri permanente în Consiliul de Securitate, cel mai puternic organism al Naţiunilor Unite, dar anii de discuţii asupra unei reforme nu au dus până acum la rezultate şi nu este clar dacă sprijinul SUA ar putea schimba situaţia.

Înainte de a face anunţul la Consiliul pentru Relaţii Externe de la New York, joi, Thomas-Greenfield a clarificat pentru Reuters că Washingtonul nu sprijină extinderea puterii de veto pentru mai mult decât cele cinci ţări care o deţin în acest moment.

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei, aminteşte Reuters.

Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Rusia, China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.

Problema legitimităţii

În ce-l priveşte, secretarul general al ONU Antonio Guterres sprijină reforma Consiliului de Securitate.

"Aveţi un Consiliu de Securitate care corespunde exact situaţiei de după cel de-al Doilea Război Mondial... ceea ce înseamnă o problemă de legitimitate şi o problemă de eficacitate, şi este nevoie de o reformă", a declarat Guterres pentru Reuters, miercuri.

Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia - unul din membrii permanenţi cu drept de veto - a invadat Ucraina.

"O mare parte din conversaţia despre reforma Consiliului de Securitate a fost doar asta: o conversaţie", atenţionează Thomas-Greenfield în remarcile pregătite pentru joi la care Reuters a avut acces şi prin care Washingtonul susţine lansarea de negocieri asupra unui proiect de amendament la Carta ONU vizând extinderea Consiliului.

Ambasadoarea SUA la ONU a menţionat pentru Reuters că nu poate spune cât timp ar putea dura ca Adunarea Generală să voteze o astfel de rezoluţie.

În fiecare an, Adunarea Generală alege cinci membri noi din diferite grupuri geografice pentru mandate de doi ani în cadrul Consiliului de Securitate. Africa dispune în prezent de trei locuri ocupate prin rotaţie.

"Problema este că aceste locuri nepermanente nu le permit ţărilor africane să aducă întregul avantaj al cunoştinţelor şi vocilor lor muncii Consiliului (...) astfel încât să aibă o influenţă apreciabilă în privinţa provocărilor care ne afectează pe toţi - şi îi afectează în mod disproporţionat pe africani", notează Linda Thomas-Greenfield.

Micile state insulare în curs de dezvoltare merită la rândul lor un loc prin rotaţie în Consiliu deoarece oferă "puncte de vedere critice asupra unei serii de probleme internaţionale de pace şi securitate, inclusiv şi în special impactul schimbărilor climatice", mai argumentează ambasadoarea SUA. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)