Peru: Fostul preşedinte Alberto Fujimori a murit la 86 de ani
Alberto Fujimori, care a condus Peru cu o mână de fier din 1990 până în 2000 şi şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii în închisoare pentru corupţie şi crime împotriva umanităţii, a murit miercuri, la Lima, lângă familia sa, la vârsta de 86 de ani, relatează AFP.
"După o lungă luptă cu cancerul, tatăl nostru, Alberto Fujimori, tocmai a plecat să-l întâlnească pe Domnul. Cerem celor care l-au iubit să ne însoţească în rugăciune pentru odihna veşnică a sufletului său. Mulţumim pentru tot, tată!", au anunţat copiii săi, Keiko, Hiro, Sachie şi Kenji Fujimori.
Preşedinţia Republicii Peru a confirmat "vestea tristă", prezentând "sincere condoleanţe familiei". "Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace", se încheie comunicatul prezidenţial.
"Ne vom coordona cu familia pentru a le cunoaşte dorinţele cu privire la funeraliile fostului preşedinte", a indicat şeful cabinetului ministerial.
Fostul lider, născut în Japonia, a fost eliberat în decembrie la ordinul Curţii Constituţionale "din motive umanitare", în pofida opoziţiei justiţiei inter-americane, după ce a petrecut 16 ani într-o închisoare din estul Limei.
Acolo ispăşea o pedeapsă de 25 de ani pentru crime împotriva umanităţii, în special pentru două masacre de civili comise de un escadron al armatei în cadrul luptei împotriva gherilei maoiste din Sendero Luminoso (Calea Luminoasă) la începutul anilor 1990.
Fostul preşedinte supranumit "El Chino" (Chinezul), care a divizat profund ţara, a fost internat în spital de mai multe ori în ultimii ani. A fost diagnosticat cu o tumoare malignă în luna mai la limbă, unde avea o leziune canceroasă de mai bine de 27 de ani. În 2018, Fujimori a făcut public un diagnostic de tumoră pulmonară.
Starea lui de sănătate s-a deteriorat rapid în ultimele zile, după ce în august finalizase radioterapia la nivelul gurii, au indicat pentru AFP surse apropiate familiei.
Un preot catolic a sosit miercuri după-amiază la locuinţa sa din cartierul San Borja la Lima, unde locuia cu fiica sa cea mare, Keiko Fujimori.
Fujimori a fost văzut ultima dată în public pe 5 septembrie, părăsind o clinică din cartierul Miraflores, unde a fost supus unei tomografii, după cum a dezvăluit el însuşi.
Adept al neoliberalismului, Alberto Fujimori a fost un "precursor în America Latină al unui stil de politică", a declarat pentru AFP analistul politic Augusto Alvarez. Potrivit acestuia, fostul preşedinte, care a apărut pe scena publică cu o neaşteptată victorie electorală împotriva scriitorului Mario Vargas Llosa, viitor laureat al Premiului Nobel pentru literatură, a promovat un model "autoritar şi populist" care a fost reprodus în multe alte ţări, atât de mişcări de stânga, cât şi de dreapta.
Fostul preşedinte lasă în urmă în ţară o imagine contrastantă. Pentru unii, el este omul care a impulsionat creşterea economică a ţării prin politicile sale ultraliberale şi a luptat cu succes împotriva gherilelor din Calea Luminoasă (maoistă) şi Mişcarea Revoluţionară Tupac Amaru (guevaristă).
Alţii îşi amintesc în special de scandalurile de corupţie şi de metodele sale autoritare care i-au adus condamnarea.
Fiica sa Keiko Fujimori a preluat torţa politică, dar a eşuat de trei ori în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Pe 14 iulie, lidera principalului partid de dreapta al ţării a anunţat că tatăl ei va candida la alegerile prezidenţiale din 2026, neştiind dacă ea va putea participa deoarece, urmărită penal pentru spălare de bani, Parchetul a cerut 30 de ani de închisoare împotriva sa.
La începutul lui august, Peru a aprobat o lege declarând prescrise crimele împotriva umanităţii comise înainte de 2002 de care ar fi putut beneficia Alberto Fujimori.
Aprobată în ciuda unei rezoluţii a Curţii Inter-Americane a Drepturilor Omului la mijlocul lui iunie reclamând suspendarea procesului legislativ, de aceasta vor beneficia sute de alţi ofiţeri acuzaţi de abuzuri în timpul conflictului intern din anii 1980 şi 1990 care a făcut aproximativ 69.000 de morţi şi 21.000 de dispăruţi. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Emiratele Arabe Unite propun o candidată pentru funcția de secretar general al ONU
Emiratele Arabe Unite (EAU) au prezentat miercuri candidatura la postul de secretar general al ONU a Lanei Nusseibeh, un înalt oficial din cadrul Ministerului lor de Externe, în condițiile în care niciunul dintre candidații actuali nu întrunește un consens pentru a-i succeda lui Antonio Guterres, notează AFP. 'Sunt
Irlanda renunță la acordul ONU pentru a trimite soldați în străinătate
Deputații irlandezi au aprobat miercuri o legislație controversată care vizează eliminarea unui mecanism ce împiedica desfășurarea în străinătate a soldaților irlandezi participând la misiuni de menținere a păcii fără undă verde din partea Națiunilor Unite, relatează AFP. Dail, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat pro
Musk, amenințător în fața perspectivei unor anchete parlamentare asupra lui în cazul victoriei democraților
Elon Musk a adoptat un ton amenințător miercuri, ca urmare a informațiilor din presă privind intenția democraților de a spori anchetele parlamentare asupra lui în cazul unei victorii la alegerile de la jumătatea mandatului, notează AFP. 'Cei scoate sabia, de sabie vor pieri', a scris pe contul său de X cel mai bogat om din lume,
Trump afirmă că sfârșitul războiului din #Ucraina nu a fost niciodată 'atât de aproape'
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat din nou miercuri că sfârșitul războiului din Ucraina este aproape, mulțumind în același timp Rusiei pentru eliberarea lui Stephen Hubbard, un american deținut în această țară de patru ani, relatează AFP. 'Zilele trecute vorbeam cu Vladimir Putin despre soluționarea răzb
Rusia și #Ucraina, pregătite pentru următoarele negocieri în trei cu americanii
Rusia și Ucraina s-au declarat miercuri dispuse să participe la negocieri trilaterale sub medierea Statelor Unite pentru a încerca să pună capăt războiului, după o întâlnire la Sankt Petersburg între emisarul american Steve Witkoff și președintele Vladimir Putin, comentează AFP. Witkoff s-a deplasat la Sankt Petersburg
Mii de site-uri, scoase din funcțiune după descoperirea unor vulnerabilități PHP cu ajutorul inteligenței artificiale
Mii de site-uri din Europa și din alte regiuni ale lumii au fost scoase temporar din funcțiune miercuri, după descoperirea a două vulnerabilități critice în PHP, un limbaj de programare utilizat pe scară largă pe internet. Breșele au fost identificate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar autoritățile au recomandat actualizarea urgentă a sistemelor sau deco
Washingtonul ordonă plecarea angajaților și a familiilor acestora de la ambasada americană din Riad
Departamentul de Stat al SUA a ordonat plecarea tuturor angajaților ambasadei americane la Riad, precum și a familiilor acestora, în timp ce regatul este vizat de atacuri aproape zilnice ale rebelilor houthi yemeniți pro-iranieni, a indicat miercuri o sursă diplomatică pentru AFP. Washingtonul a ordonat, de asemenea, plecarea familiilor
O investigație despre un acord privind migranții câștigă Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism al PE în 2026
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan transmite: Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism al Parlamentului European pe 2026 a fost acordat miercuri unei investigații despre acordul privind migranții încheiat de Italia cu Albania. Materialul câștigător, semnat de jurnaliștii Giacomo Zandonini, din Italia, ș
Violențe în Franța: Macron cere o poziție fermă înaintea mobilizării de sâmbătă
După o altă noapte de restricții de circulație punctuale în Franța, președintele Emmanuel Macron a cerut miercuri 'fermitate' față de cei responsabili de violențe, înaintea protestelor de sâmbătă ale Vestelor Galbene și ale tinerilor, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, relatează AFP. Vorbind din Qa
SUA: Curtea Supremă a blocat o politică a administrației Trump care vizează deținuții transgender
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a respins miercuri un recurs al administrației președintelui Donald Trump prin care se solicita permisiunea de a implementa politici mai stricte față de persoanele transgender din închisorile federale, relatează AFP. Președintele Donald Trump, care a promis în timpul campaniei sale din 2024 că va p
Macron îi critică pe liderii străini care 'își fac campanie pe seama Franței', vizându-i pe Trump și Netanyahu
Președintele francez Emmanuel Macron i-a criticat miercuri pe liderii străini care 'își fac campanie pe seama Franței' și care lansează 'comentarii inacceptabile și stupide', vizându-i, fără a-i numi, pe președintele american Donald Trump și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, relatează AFP. În urma violențelor care au
Serbia: Poliția a arestat șase persoane suspectate că pregăteau violențe în ziua alegerilor parlamentare
Poliția sârbă a arestat miercuri șase persoane suspectate că pregăteau violențe împotriva poliției și a oponenților politici în ziua alegerilor parlamentare, duminică, 25 octombrie, a informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte, transmite Reuters. Cinci persoane au fost arestate la Novi Sad, sub suspiciunea că au
Spania denunță o 'ingerință străină' după criticile președintelui argentinian Milei la adresa premierului Sanchez
Ministerul de Externe spaniol a denunțat miercuri o tentativă de 'ingerință străină' după ce președintele argentinian Javier Milei, aflat în vizită la Madrid, l-a criticat marți pe
Polonia condamnă decizia orașului Liov de a onora naționaliști ucraineni din Al Doilea Război Mondial
Premierul polonez Donald Tusk a reacționat miercuri cu indignare la o decizie a orașului Liov de a dedica anul 2027 unor luptători din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial considerați responsabili pentru masacrarea polonezilor în vestul Ucrainei, relatează dpa. 'Acest lucru dăunează Ucrainei și face jocul celor care îi dore
Percheziții la birourile de la Parlamentul European ale grupului Patrioți pentru Europa
Miercuri au fost întreprinse percheziții la sediile din Bruxelles și Strasbourg ale Parlamentului European într-o anchetă a parchetului european (EPPO) vizând fostul grup parlamentar 'Identitate și democrație' (ID), a anunțat grupul Patrioți pentru Europa (PfE), transmit AFP și dpa. Grupul ID a existat în perioada 2019-2024 și a











