Ministrul german de interne Nancy Faeser a prezentat joi în camera inferioară a parlamentului de la Berlin un plan de combatere a migraţiei ilegale, o iniţiativă ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor, relatează agenţia EFE.

Conform acestui plan al guvernului condus de Olaf Sholz şi care este dezbătut joi pentru prima dată în Bundestag, solicitanţii de azil vor pierde protecţia statului german dacă pleacă în vacanţă în ţările lor de origine. Există însă excepţii în cazul refugiaţilor din Ucraina.

De asemenea, migranţii vor pierde dreptul de azil dacă sunt condamnaţi pentru infracţiuni grave, precum antisemitism sau rasism, printre altele.

În plus, iniţiativa guvernului urmăreşte să accelereze expulzarea solicitanţilor de azil care se află în Germania, dar care au fost înregistraţi în alte ţări ale UE, conform Regulamentului Dublin. Aceşti migranţi vor beneficia de prestaţii sociale în Germania doar 15 zile. După această perioadă, prestaţiile vor fi reduse la cele de bază, respectiv cheltuielile asociate cu cazarea, hrana şi igiena.

"Acest pachet de securitate răspunde promisiunii fundamentale a unui stat democratic de a avea grijă de libertatea cetăţenilor", a spus Nancy Faeser în Bundestag, în intervenţia care a deschis dezbaterea parlamentară asupra măsurilor de securitate care se impun în urma atacurilor cu caracter islamist comise în oraşele Mannheim şi Solingen.

La sfârşitul lunii iunie a murit la Mannheim un poliţist care intervenise pentru a imobiliza un afgan în vârstă de 25 de ani ce a atacat pe 31 mai participanţii la un demonstraţie anti-islam. Ulterior, pe 23 august, trei persoane au murit într-un atac cu cuţitul la Solingen revendicat de organizaţia teroristă Statul Islamic, atac comis de un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani care nu beneficia de drept de azil şi care ar fi trebuit până atunci să fie expulzat din Germania.

Un deputat al principalului grup de opoziţie din Bundestag, format din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştină Socială (CSU), Thorsten Frei, a descris intenţia guvernului de a expulza refugiaţii înregistraţi într-un alt stat membru al UE "bună", dar insuficientă.

"Expulzările din sistemul Dublin nu sunt returnări", a remarcat reprezentantul opoziţiei de dreapta. Conform Regulamentului european Dublin, prima ţară din UE pe unde un migrant a intrat în blocul comunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil. CDU cere expulzări directe de la frontieră, cerere respinsă de guvernul Scholz, care motivează că printr-o asemenea măsură ar încălca dreptul european, refuz care a făcut să eşueze o întâlnire pe teme măsurilor împotriva migraţiei ilegale pe care executivul federal a avut-o marţi cu partidele de opoziţie şi cu guvernele landurilor.

În schimb, guvernul de la Berlin a anunţat luni instituirea de controale fixe şi mobile la graniţele Germaniei cu Franţa, Olanda, Belgia, Danemarca şi Luxemburg, care se adaugă celor deja existente la graniţele cu Polonia, Republica Cehă, Elveţia şi Austria, toate aceste ţări fiind membre ale spaţiului Schengen.

Pachetul de măsuri anunţat joi include şi o înăsprire a regulilor referitoare la arme, întrucât executivul doreşte interzicerea purtării cuţitelor în locuri publice sau în locuri unde sunt comise adesea infracţiuni, cum ar fi gările.

Cancelarul Olaf Scholz se află sub presiune pe plan intern după ce toate cele trei formaţiuni din coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale săptămâna trecută, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record.

De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor în Germania vor avea loc alegeri legislativ naţionale.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)