Un tribunal din Moscova a prelungit marţi cu şase luni, până în 21 februarie, măsura arestării preventive împotriva cetăţeanului francez Laurent Vinatier, acuzat că nu s-a înregistrat ca "agent străin", informează AFP.

În prima zi a procesului lui Vinatier, instanţa a apreciat că "este imposibilă începerea examinării dosarului penal", iar judecătoarea Natalia Ceprasova a stabilit următorul termen pe 16 septembrie, prelungind totodată arestarea.

Amânarea a fost solicitată deoarece inculpatul a fost informat prea târziu despre data audierii.

Francezul a apărut în sala judecată purtând o cămaşă albastră şi blugi de culoare închisă, zâmbitor, discutând cu avocaţii săi; într-o pauză, el le-a spus acestora în rusă: "mă gândesc la soţia şi copiii mei".

Conform acuzării, Vinatier culegea "informaţii în domeniul activităţilor militare" care ar fi putut fi utilizate "împotriva securităţii Rusiei". În aceste condiţii, el nu s-a înregistrat ca agent străin şi ar putea fi condamnat la cinci ani de închisoare. AFP arată că acuzaţia respectivă ar fi putut duce chiar la inculparea pentru spionaj, infracţiune mult mai gravă, pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare.

Agenţia citată remarcă contextul: relaţiile între Moscova şi Paris sunt foarte tensionate, după ce părţile s-au acuzat reciproc - Rusia, de mai multe acţiuni de destabilizare şi dezinformare pe teritoriul francez, iar Franţa, de susţinerea tot mai puternică a Ucrainei.

Vinantier a recunoscut că nu s-a înregistrat ca "agent al străinătăţii", termen folosit în Rusia pentru cei care critică puterea. Situaţia respectivă presupune obligaţii administrative dure, a căror nerespectare este sancţionată penal.

În iunie, imediat după ce a fost reţinut, francezul a explicat într-o şedinţă de judecată privind arestarea preventivă că nu ştia că are obligaţia legală respectivă.

La începutul lui iulie, serviciul de securitate rus FSB a afirmat într-un comunicat că acuzatul a stabilit "numeroase contacte" cu politologi, economişti, experţi militari şi funcţionari ruşi. "În cursul discuţiilor cu aceste persoane, el a cules în special informaţii militare şi tehnico-militare care pot fi folosite de serviciile de informaţii străine împotriva securităţii Rusiei", a susţinut serviciul.

Vinatier, cercetător specializat în spaţiul post-sovietic, lucra în Rusia pentru Centrul de Dialog Umanitar, o organizaţie neguvernamentală elveţiană care se ocupă cu medierea conflictelor în afara căilor diplomatice oficiale. Surse ale AFP au declarat că el acţiona în legătură cu conflictul dintre Rusia şi Ucraina de câţiva ani, chiar dinainte de invazia rusă pe teritoriul ucrainean declanşată în februarie 2022.

Centrul al cărui angajat era francezul a comunicat în iunie că face "tot ce poate" pentru a-l ajuta, precizând că Vinatier "locuieşte în Elveţia şi călătoreşte frecvent în interes de serviciu".

Căsătorit cu o rusoaică, tată a patru copii, Vinatier a cerut de mai multe ori să i se stabilească arestul la domiciliul din Rusia, dând asigurări că nu va încerca să fugă din ţară. În iulie, el a declarat: "Am dorit întotdeauna, în munca mea, să prezint corespunzător interesele Rusiei în domeniul relaţiilor internaţionale" şi a insistat: "Iubesc Rusia, soţia mea este rusoaică, viaţa mea este legată de Rusia".

Cererile sale au fost însă respinse de justiţia rusă.

În ultimii ani, în Rusia au fost arestaţi şi acuzaţi de infracţiuni grave mai mulţi cetăţeni occidentali, în special americani. Washingtonul a acuzat Moscova de luare de ostatici în scopul schimbului cu deţinuţi ruşi din străinătate. Cel mai mare astfel de schimb de după războiul rece a avut loc la 1 august, când au fost eliberaţi din Rusia - printre alţii - americanii Evan Gershkovich, jurnalist, şi Paul Whelan, fost infanterist marin, reaminteşte AFP.

Cu acea ocazie, Franţa a cerut Rusiei să elibereze imediat şi alte persoane care încă sunt "deţinute arbitrar". AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor online: Ada Vîlceanu)