Extrema dreaptă din Germania devine un jucător cheie după rezultatele record obţinute în două alegeri regionale din estul ţării, slăbind şi mai mult coaliţia de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz cu un an înainte de scrutinul parlamentar, relatează AFP.

"Nu va exista politică fără AfD", a avertizat Tino Chrupalla, co-preşedintele acestui partid anti-imigranţi, care a obţinut o victorie fără precedent duminică.

Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit principala forţă politică din Turingia şi s-a plasat imediat în urma conservatorilor în Saxonia, două landuri din fosta RDG.

Partidul de extremă dreapta a revendicat imediat conducerea în Turingia, unde a ieşit în frunte, cu 32,8% din voturi, conform rezultatelor provizorii.

Liderul său din Turingia, Bjorn Hocke, una dintre cele mai radicale figuri din partid, spune că este "pregătit pentru cooperare", dar niciun alt partid nu vrea să se alieze cu el.

În acest land, primul care i-a adus pe nazişti la putere în 1932, AfD ar putea avea o minoritate de blocare, permiţându-i să împiedice numirea judecătorilor.

Cotidianul Tagesspiegel vorbeşte despre un "cutremur politic în Est", iar Suddeutsche Zeitung, despre un "rezultat alarmant pentru democraţi".

Pe lângă AfD, alegătorii au votat şi pentru noul partid BSW, care este foarte virulent împotriva imigraţiei şi cere oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Fondat înainte de alegeri în jurul unei personalităţi a stângii radicale, Sahra Wagenknecht, partidul a obţinut 11,8% în Saxonia şi 15,8% în Turingia.

În Saxonia, AfD a avansat cu şapte puncte procentuale (30,6%) şi s-a clasat pe locul al doilea, în spatele conservatorilor din CDU (31,9%), care au exclus orice alianţă cu extrema dreaptă, dar vor avea dificultăţi în a găsi o majoritate în parlamentul regional de la Dresda.

Naţionalistul ungar Viktor Orban a salutat succesul AfD. "Landurile germane au trimis un mesaj Bruxellesului şi Berlinului: fără migraţie, fără concept de gen, fără război", a comentat Balazs Orban, directorul politic al prim-ministrului de la Budapesta.

Scorurile extremei drepte în aceste landuri în care a prins rădăcini în ultimii zece ani reprezintă un nou regres pentru cele trei partide din coaliţia de guvernare - social-democraţi, verzi şi liberali - înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2025.

La alegerile europene din iunie, au fost învinşi de opoziţia conservatoare şi de extrema dreaptă.

SPD-ul lui Olaf Scholz a înregistrat cel mai slab rezultat la alegerile regionale din Turingia, cu un scor estimat de 6,1%. De asemenea, s-a descurcat mai puţin bine decât în urmă cu cinci ani în Saxonia, cu 7,3%.

Semnale suficiente pentru a exista temeri în legătură cu alegerile regionale care vor avea loc pe 22 septembrie în Brandenburg, regiunea din jurul Berlinului, condusă în prezent de social-democraţi.

Executivul plăteşte pentru nemulţumirea unei părţi a opiniei publice, alimentată de inflaţie sau de tranziţia ecologică pe care guvernul încearcă să o pună în aplicare, sub impulsul verzilor. Disputele continue din cadrul acestei echipe tripartite nu fac decât să-i alimenteze nepopularitatea.

"Aceasta este o palmă foarte dură pentru întregul guvern şi în special pentru Scholz", a declarat pentru AFP Marianne Kneuer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Dresda.

Pe lângă deruta anunţată de sondaje, a existat impactul atacului care a ucis trei persoane la sfârşitul lunii august în Solingen (vest). Presupusul făptaş, un refugiat sirian în vârstă de 26 de ani, ar fi trebuit să fie expulzat, ceea ce a reaprins dezbaterea privind imigraţia.

Verzii au părăsit parlamentul regional din Turingia, nereuşind să depăşească pragul necesar de 5%. Şi-au menţinut la limită prezenţa în parlamentul din Saxonia.

Apariţia spectaculoasă a partidului BSW se adaugă la fragmentarea peisajului politic. Mişcarea încearcă să combine politicile economice de stânga cu conservatorismul în probleme sociale precum imigraţia şi mediul.

Formaţiunea va poza ca un pilon decisiv în formarea guvernelor locale. Rezultatul său ar putea avea repercusiuni mult dincolo de graniţele regionale, Sahra Wagenknecht cerând, în schimbul oricărei alianţe, ca guvernele landurilor să refuze desfăşurarea planificată a rachetelor americane cu rază medie de acţiune în Germania.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)