Noua Comisie Europeană, care va fi continua să fie prezidată de Ursula von der Leyen, nu va obţine paritatea de gen, deoarece majoritatea statelor membre au propus doar bărbaţi pentru posturile de comisari, în pofida faptului că politiciana germană ceruse ca fiecare capitală europeană să propună o femeie şi un bărbat, aminteşte EFE.

Distribuţia portofoliilor, care înregistrează un echilibru de aproape 50% în actualul executiv european - cu 13 femei şi 14 bărbaţi în configuraţia actuală -, va presupune o echipă cu aproximativ de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei pentru următorii cinci ani.

Din numele cunoscute până în prezent, doar şapte sunt femei (Germania, Croaţia, Estonia, Spania, Finlanda, Portugalia şi Suedia), listă la care s-ar putea adăuga Bulgaria, care a fost singura ţară care a propus, la termenul limită stabilit pentru 30 august, un bărbat şi o femeie.

Propunerile Sofiei sunt fosta şefă a diplomaţiei bulgare, Ekaterina Zaharieva, şi fostul ministru al mediului Iulian Popov.

În Belgia, două nume sunt vehiculate, cel al actualului comisar pentru justiţie, Thierry Reynders, care şi-a manifestat interesul de a continua în executivul comunitar, după ce încercarea sa de a prezida Consiliul Europei a eşuat, şi cel al şefei diplomaţiei belgiene, Hadja Lahbib, ambii liberali francofoni.

În echipa de 27 de înalţi funcţionari care vor forma Colegiul comisarilor, câte un portofoliu de comisar pentru fiecare ţară membră a UE, ar putea în continuare să se înregistreze schimbări, pentru că însăşi Von der Leyen poate respinge candidaţi.

Iar odată ce echipa a fost acceptată şi portofoliile distribuite, Parlamentul European va examina fiecare candidat în parte şi va trebui să aprobe Comisia Europeană în ansamblul său, dat fiind că legislativul european a susţinut-o pe politiciana creştin-democrată germană pentru un nou mandat la conducerea executivului european.

Chiar dacă au existat ajustări (în ultima legislatură au fost schimbate două propuneri), este greu de imaginat o schimbare atât de amplă încât să ducă la o Comisie Europeană cu paritate de gen.

Nu este obligatoriu ca executivul european să aibă această caracteristică, iar tratatele cer doar să se respecte un echilibru de gen, politic şi geografic. Totuşi, obţinerea parităţii de gen a fost unul dintre obiectivele Ursulei von der Leyen, cea care în 2019 a devenit prima femeie care a prezidat Comisia Europeană.

În ciuda lipsei de chipuri feminine de pe listă, unele dintre cele mai importante posturi vor fi ocupate de femei, începând cu cea de preşedintă a Comisiei Europene şi continuând cu înalta reprezentantă pentru politica externă a UE, fosta şefă de guvern din Estonia, liberala Kaja Kallas.

Kallas, a cărei ţară - care a făcut parte din Uniunea Sovietică - se învecinează cu Rusia, are un discurs dur împotriva Moscovei şi îl va înlocui pe spaniolul Josep Borrell în fruntea diplomaţiei comunitare.

Echipa

În cazul Spaniei, candidata desemnată este actualul ministru al energiei şi mediului în guvernul de la Madrid, Teresa Ribera. În principiu, Ribera nu va deţine un portofoliu specific pentru mediu, energie sau climă, aşa cum s-a speculat, ci mai degrabă îşi va asuma un portofoliu "transversal" de natură economică şi industrială, Spania vizând totodată şi un post de vicepreşedinte pentru comisarul său, potrivit declaraţiilor unor surse diplomatice pentru EFE.

Alături de Kallas şi Ribera, şefa diplomaţiei Suediei, Jessika Roswall, ar urma să-şi facă debutul în Comisie dacă va fi validată. Finlanda a propus-o pe europarlamentara Henna Virkkunen, iar Luxemburgul pe europarlamentarul Christophe Hansen.

Guvernul italian îl va propune pe ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, pentru un post în viitoarea Comisiei Europeană, a declarat vineri ministrul apărării, Guido Crosetto. Italia speră la un post cu mare greutate, precum unul de vicepreşedinte cu un rol major, în pofida faptului că partidul Fraţii Italiei (FdI) al premierului Giorgia Meloni a votat împotriva unui nou mandat pentru Von der Leyen. Fitto este unul dintre cei mai moderaţi membri ai FdI, după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi.

Austria l-a propus pe ministrul de finanţe Magnus Brunner, Cehia pe şeful industriei şi comerţului Jozef Sikela, iar Grecia pe guvernatorul Macedoniei centrale, Apostolos Tzitzikostas.

Irlanda l-a propus pe ministrul de finanţe Michael McGrath, Malta pe consilierul prezidenţial Glenn Micallef, Polonia pe ambasadorul Varşoviei la UE, Piotr Serafin, Slovenia pe avocatul Tomaz Vesel, iar Ciprul pe fostul ministru al sănătăţii Costas Kadis. Europarlamentarul Andrius Kubilius a fost opţiunea exprimată de Lituania, Portugalia a desemnat-o pe fosta deţinătoare a portofoliului finanţelor Maria Luis Albuquerque, iar Danemarca pe ministrul pentru cooperare şi politici climatice globale, Dan Jurgensen.

Premierul român Marcel Ciolacu a anunţat că luni va trimite propunerea pentru funcţia de comisar european din partea României către Comisia Europeană. "Am vorbit cu şefa Comisiei Europene. După şedinţa de partid o să merg la guvern şi o să trimit propunerea", a declarat Ciolacu, care a fost întrebat, înainte de şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD, dacă a trimis la Bruxelles propunerea României pentru postul de comisar european. Premierul român a menţionat că va transmite o singură propunere pentru această funcţie.

Cât despre "veterani", Thierry Breton (Franţa), Valdis Dombrovskis (Letonia), Wopke Hoekstra (Olanda), Oliver Varhelyi (Ungaria), Maros Sefcovic (Slovacia) şi Dubravka Suica (Croaţia) doresc să continue în executivul european, cu menţiunea că există cutuma ca toţi comisarii care rămân să primească alt portofoliu decât cel avut în Comisia în exerciţiu.

Program

Von der Leyen a schiţat şi a convenit deja asupra unei foi de parcurs pe care trebuie să o dezvolte şi să o implementeze în următorii cinci ani.

Astfel, şefa executivului european a decis să acorde prioritate unor domenii precum competitivitatea şi apărarea, dar Comisia va continua să sprijine tranziţia ecologică şi digitalizarea, conform orientărilor prezentate de Von der Leyen, care are sprijinul în Parlamentul European al unei majorităţi formate din populari, socialişti şi liberali, şi ar putea conta şi pe sprijinul verzilor. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)