Coaliţia de guvernare din Germania a convenit joi să înăsprească politicile în materie de securitate şi de azil în urma atacului mortal prin înjunghiere de la Solingen, care a readus în prim-plan dezbaterile privind imigraţia şi securitatea publică, transmit Reuters şi AFP.

Trei persoane au murit şi opt au fost rănite în atacul petrecut vineri în timpul unor festivităţi publice. Suspectul, aflat acum în arestul poliţiei, este un sirian de 26 de ani ce ar avea legături cu gruparea jihadistă Statul Islamic.

'Atentatul de la Solingen ne-a tulburat profund şi (...) guvernul reacţionează la el prin înăsprirea unor măsuri', a declarat joi ministrul de interne Nancy Faeser, într-o conferinţă de presă la Berlin.

Cele trei partide ale coaliţiei cancelarului Olaf Scholz - social-democraţii, Verzii şi liberalii - se află sub presiune după acest atentat, mai ales în contextul în care duminică vor avea loc alegeri regionale în landuri din est, în care ar putea triumfa partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreapta).

Pachetul de măsuri convenit joi de coaliţie introduce reguli mai stricte în privinţa deţinerii de arme, interzicerea armelor albe la evenimente publice precum festivaluri, evenimente sportive şi târguri, precum şi în mijloacele de transport pe distanţă lungă (trenuri, autocare).

Poliţiştii federali vor fi autorizaţi să folosească pistoale cu electroşocuri, iar în verificările pentru permisele de port-armă vor fi implicate noi agenţii federale, pentru a se preveni ca extremiştii să obţină arme.

Berlinul va înăspri legislaţia şi procedurile în materie de azil şi rezidenţă, inclusiv prin coborârea pragului pentru 'deportare severă', când deportatul a comis o infracţiune cu folosirea unei arme sau a unei unelte periculoase.

Criteriile pentru excluderea de la acordarea azilului sau a statului de refugiat vor fi înăsprite în cazul infracţiunilor grave, inclusiv ale tinerilor.

Solicitanţii de azil vor fi excluşi de la primirea de prestaţii sociale în Germania dacă au depus cereri şi în alte state din UE, iar refugiaţii care călătoresc spre ţările de origine fără un motiv justificat riscă să îşi piardă statutul protejat.

Această regulă nu li se va aplica refugiaţilor ucraineni.

De asemenea, guvernul german va cere reformarea Sistemului de azil comun european, pentru simplificarea transferurilor şi deportărilor, şi va căuta să faciliteze deportarea în Afganistan şi Siria a persoanelor care au comis infracţiuni grave sau sunt considerate ameninţări teroriste.

Pachetul mai include măsuri de combatere a 'islamismului violent', printre care permisiunea acordată agenţiilor de aplicare a legii de a folosi date biometrice, din surse accesibile public online, pentru recunoaştere facială în scopul identificării suspecţilor.

Guvernul va întări, totodată, puterile serviciului intern de informaţii în cadrul investigaţiilor financiare şi va continua să interzică organizaţii islamiste, se arată într-un document guvernamental care prezintă măsurile convenite.AGERPRES/(AS - editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)